Pentru cei care locuiesc la Pata Rât, fosta groapă de gunoi a oraşului nu a murit. Romii continuă să scormonească şi, astăzi, în gunoi, sub ochii autorităţilor clujene, la un an de cînd a fost sistată depozitarea de pe rampă.
Inspectorii de la Garda de Mediu Cluj au efectuat, ieri, un control, dar încă nu îşi pot da seama dacă o parte din gunoiul clujenilor ajunge tot pe vechea groapă. Dispoziţia de a face verificări la Pata Rât a venit de la Bucureşti, anunţă Imre Lenke, comisarul-şel al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) Cluj şi a vizat atît rampa de gunoi a Clujului, cît şi noua staţie de stocare temporară. „A fost un control tematic privind închiderea depozitelor neconforme de deşeuri. Am primit o machetă de la Bucureşti şi am verificat atît obligaţiile de mediu la închidere, cît şi planul de închidere al depozitului. Firma Salprest Rampă a fost cea care a administrat groapa de la Pata Rât, care nu mai funcţionează din 16 iulie 2010, însă de închiderea ei trebuie să se ocupe administraţia judeţeană”, a declarat Lenke pentru FTR..
CJ trebuie să închidă groapa de la Pata Rât
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj este răspunzător de implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul” (SMID), proiect care, pe lîngă construirea unui nou depozit ecologic şi a trei staţii de transfer vizează atît închiderea, cît şi ecologizarea gropilor neconforme din judeţ. „CJ Cluj este titularul unui acord de mediu, eliberat în august 2010 privind deschiderea noului depozit şi închiderea gropii de la Pata Rât. S-au făcut cîteva lucrări de închidere de către firma Salprest Rampă, cu cîţiva ani în urmă, dar începînd de anul trecut şi pînă acum nu s-a mai făcut nimic”, a explicat şeful Gărzii de Mediu Cluj.
Normativele obligă administraţia judeţeană ca, în doi ani de la sistarea activităţii, să închidă şi să ecologizeze zona. „Groapa de gunoi de la Pata Rât a fost închisă anul trecut, pe data de 16 iulie, iar proiectul privind realizarea centrului integrat de management al deşeurilor prevede ca toate gropile neconforme să se închidă în termen de doi ani, adică la 16 iulie 2012”, a precizat Imre Lenke.
Deşeuri sînt peste tot la Pata Rât
De acum încolo, este de datoria autorităţilor judeţene să se ocupe de închiderea fostei rampe de la Pata Rât, spun specialiştii de mediu. Deşi nu pot da un verdict final, inspectorii de mediu au surprins romii care scormonesc în continuare pe vechea rampă, în căutarea „de metale preţioase”. „Romii într-adevăr scormonesc şi acum. Există în capătul rampei o familie care stă acolo, nu a plecat spre statul Pata. Romii tot caută, tot duc şi aduc gunoi. Pe tot drumul pînă la Pata Rât erau deşeuri de o parte şi de alta a drumului. Am cerut o explicaţie de la primărie în acest sens. Oamenii sînt în continuă mişcare”, a explicat Lenke.
Se mai depozitează încă pe vechea groapă de gunoi?
Pentru că rezultatele verificărilor nu au venit încă, şeful Gărzii de Mediu Cluj mărturiseşte că nu poate spune dacă se mai depozitează pe vechea groapă de la Pata Rât sau gunoiul este doar transporatat dintr-o parte în alta de romi. „O parte din vechea rampă este înierbată, dar într-o altă zonă romii îşi continuă activitatea. Noi am cerut o listă cu cantităţile de deşeuri acceptate, adică depozitate pe noua rampă din 16 iulie 2010. Nu s-a încheiat controlul acum. Nu pot spune dacă se mai depozitează deşeuri acolo”, a subliniat şeful Gărzii de Mediu.
Vereş cere reavizarea staţiei de stocare temporară
În plus, inspectorii au verificat cu această ocazie şi staţia de stocare temporară, realizată de gunoierul-şef al oraşului, Eugen Vereş. „Am verificat şi noua platformă, care se află în faza de reautorizare. Am văzut că există o staţie de balotare acolo pentru PET-uri şi hîrtie şi acum cu paşi timzi vor să pună în funcţiune o staţie de sortare. Eu zic că, dacă se face colectarea selectivă, o să mai putem depozitadeşeurile pe această platformă temporară, pînă cînd va fi gata prima celulă a depozitului”, a precizat Lenke.
Eugen Vereş susţine că a depus o documentaţie la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Cluj privind avizarea pe încă doi ani a staţiei de stocare temporară şi că este pregătit să depoziteze în continuare deşeurile clujenilor şi în 2011, şi 2012. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|