Romano Prodi in Il Messaggero: "Sa spunem nu devierilor xenofobe"

 05 noiembrie, 13:45 

Decretul privind expulzarile este "un act necesar, pe langa faptul ca este just"; "justa si necesara" este si organizarea cooperarii cu autoritatile romane pentru gestionarea de urgenta a criminalitatii si a fluxurilor migratorii; trebuie spus "nu" "devierilor xenofobe", fara a uita ca fara contributia imigrantilor "Italia s-ar opri nu numai noaptea, ci si ziua'". Acestea sunt numai cateva dintre problemele abordate intr-o lunga scrisoare adresata de presedintele Consiliului de Ministri al Italiei, Romano Prodi, ziarului italian "Il Messaggero", pe temele imigratiei si xenofobiei, pe care ziarul a publicat-o integral pe prima pagina in editia din 5 noiembrie, informeaza Rompres.

"Tragedia de la Tor di Quinto a tulburat constiintele tuturor. Demnitatea cu care Giovanni Gumiero si familia Reggiani au reactionat la durere m-a impresionat profund. Un exemplu de sens civic si moral foarte inalt. In cuvintele premierului roman, Calin Popescu Tariceanu, cu care am vorbit in repetate randuri in ultimele zile, exista umilinta si rusine pentru crima feroce cu care s-a patat conationalul sau. Dar exista si legitima cerere de a-i proteja pe cei care pleaca din tara lor cu intreaga incarcatura de sperante si asteptari pentru a-si aduce contributia la economia italiana. Nu putem uita ca fara contributia imigrantilor Italia s-ar opri nu numai noaptea, avand in vedere ca o mare parte din ei sunt angajati in obositoarele ture de noapte, dar si ziua.

In calitate de sef al Guvernului, prin urmare, am datoria sa raspund solicitarilor cetatenilor, care cer mai multa securitate, un subiect despre care stiu ca voi gasi in acest ziar, care a lansat de mai multa vreme alarma, o mare sensibilitate, precum si solicitarilor, tot atat de legitime, ale numerosilor straini care bat in fiecare zi la usa sperand sa aiba in tara noastra o existenta demna", a declarat Romano Prodi.

Colaborare cu autoritatile romane

"Prevederile adoptate de guvern reprezinta un prim raspuns concret: decretul privind expulzarea de urgenta a cetatenilor comunitari periculosi pentru ordinea publica si sociala a fost un act necesar, pe langa faptul ca a fost just. Tot asa cum este necesar si just sa se organizeze tot mai bine cooperarea cu autoritatile romane pentru gestionarea de urgenta a criminalitatii si in general a fluxurilor migratoare. Unele colaborari au fost initiate de mai mult timp. Ma refer la intelegerile cu politia romana pentru a combate impreuna fenomenele criminale si la cele cu autoritatile judiciare pentru a-i transfera in penitenciarele din Romania pe cetatenii romani detinuti in Italia si condamnati definitiv. Alte masuri se pun la punct in aceste zile. Ma gandesc la intarirea structurilor de legatura ale Ministerului nostru de Interne la Bucuresti si la intelegerea dintre politiile de frontiera italiana si romana pentru a controla mai bine punctele nevralgice ale granitei vestice romanesti si ale frontierei noastre nord-estice. Este vorba de initiative importante, care pot fi amplificate ulterior si care dezvaluie disponibilitatea deplina a Bucurestiului de a coopera cu noi. Pe un plan mai general, pana la sfarsitul anului, va trebui sa initiem cu partenerii europeni o initiativa comuna pentru a reglementa mai bine fluxurile de romani spre restul Europei, evitand, in ceea ce ne priveste, demontarea unui regim care, pentru moment, prevede accesul, trebuie sa o amintesc, numai al unor anumite categorii profesionale. Ceea ce nu ne putem permite este invinovatirea unui popor intreg din cauza unei singure persoane sau a unei minoritati. Ceea ce trebuie sa evitam, aceasta si din respect pentru familia Reggiani, este instrumentalizarea politica a unei afaceri foarte grave si foarte dureroase, dar care trebuie inserata si circumscrisa in cadrul fenomenului criminal. Trebuie sa se evite riscul de derive xenofobe. Aceasta pentru ca xenofobia si intoleranta nu apartin valorilor si culturii noastre. Si totodata pentru ca este periculos sa intaresti suspiciunile si prejudecatile pana acum izolate. De aceea, trebuie sa ne continuam politica de tara serioasa, europeana, care crede in valorile libertatii, ale democratiei, ale respectului fata de demnitatea umana si fata de solidaritate. O tara care tinde sa atribuie tuturor celor care traiesc pe propriul teritoriu, independent de nationalitate, aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri. Trebuie sa continuam sa ne deschidem unor cetateni din alte tari care decid sa vina la noi legal si sa accepte regulile noastre de convietuire", se arata in scrisoarea lui Prodi.

"Fluxurile migratorii nu pot fi oprite"

"Cu aceeasi hotarare trebuie sa continuam sa ii respingem pe cei care incearca sa se stabileasca la noi ilegal si care nu intentioneaza sa se conformeze acestor reguli. Pentru noi, italienii, ar fi de neconceput sa ne comportam diferit. Mai ales daca ne gandim din nou la suferintele si discriminarile suferite in trecut de atatia dintre conationalii nostri constransi sa-si caute norocul in alte tari. Adevarul este ca fluxurile migratorii nu pot fi oprite. Trebuie controlate, gestionate si este ceea ce ne straduim sa facem, alaturi de celelalte tari europene, in fiecare zi. Dar a reduce la zero fluxurile migratorii in tara noastra nu este posibil, pur si simplu pentru ca nu este posibil sa ignori consecintele demografiei. Dimpotriva, trebuie sa invatam tot mai mult sa consideram imigratia legala drept o resursa, un sprijin pentru sistemele noastre economice si sociale. Singurul lucru rational de facut, prin urmare, este sa ne dotam cat mai bine pentru a-i face fata. Sa dialogam cu tarile de origine si sa le oferim stimulente pentru a pune o frana plecarilor nediscriminate, mai ales daca este vorba de persoane cu antecedente penale. In acelasi timp, trebuie sa ne dotam tara cu instrumentele necesare pentru a guverna o societate destinata sa devina tot mai multietnica si mai multiculturala, si prin urmare tot mai articulata. Pentru aceasta este nevoie pe toate fronturile de o politica in masura sa sesizeze complexitatea provocarii. Este necesar sa se plece de la un nivel mai mare de cunoastere. Incepand cu scoala si cu cercetarea. Aceasta pentru ca nu poti fi pregatit sa primesti daca mai intai nu esti deschis mintal fata de diversitate. Trebuie sa construim o tara moderna si deschisa, care sa stie sa ofere oportunitati imigrantilor care le merita. Care sa stie sa faca deosebirea intre criminali si lucratori onesti. Si care sa continue sa-i accepte pe acestia din urma pe baza cererilor din partea comunitatii fortei de munca(...)"

O "tara prietena" cu o "minoritate delincventa"

"Este o datorie morala sa oferim aproapelui nostru, si prin urmare noua insine, ceva mai mult decat baracile nedemne si degradarea care mult prea adesea marcheaza comunitatile straine din Italia. As vrea sa revin la Romania si la romani. Continui sa cred ca a fost bine ca Romania a fost primita in Europa. O dovedeste in fiecare zi munca cinstita a miilor de lucratori romani din Italia si din restul continentului. Nu este intamplator faptul ca romanii sunt comunitatea straina cea mai numeroasa din Italia: si in Romania exista o foarte puternica concentrare de intreprinderi si de lucratori italieni. La 30 octombrie 2006, erau inscrise in Registrul Comertului roman peste 20.000 de societati italiene, cea mai mare parte de dimensiuni mijlocii sau mici. Italia este al cincilea investitor in Romania, cu o cifra care depaseste 850.000 de euro, circa 6 la suta din totalul capitalului strain inregistrat in Romania. In ceea ce priveste folosirea mainii de lucru locale, Italia poate fi considerata primul investitor, cu un total de circa 600.000 de locuri de munca create direct de intreprinderi italiene sau in ansamblul activitatilor productive.

Realitatea este, prin urmare, ca Romania este o tara prietena si ca romanii sunt un popor cu care lucram bine. Nu trebuie sa permitem ca o minoritate delincventa, pe de o parte, si xenofobia, pe de alta parte, sa ruineze aceasta prietenie si aceasta colaborare din care ambele noastre popoare au mult de castigat", a mai aratat presedintele Consiliului de Ministri italian.

Tudor BORCEA