Numele cotidianului
Articolul:
Ţiganii în Europa: bani
mulţi, voinţă puţină
22 Feb 2009 Catalina
Mihai
Comisia Europeană a alocat, prin Fondul Social European,
circa 275 milioane de euro pentru integrarea romilor, în 2000-2006. Nu toate
ţările au apelat la aceste fonduri.
Italia avea încă de atunci una dintre cele mai mari comunităţi
de romi din UE, între 90.000 şi 180.000, la care se adăugau şi
romii veniţi din Europa de Est. Cu toate acestea, Italia nu a solicitat
nici un ban. Spania, în schimb, a prezentat proiecte pentru integrarea romilor
şi a primit 52 milioane de euro. Polonia, care a aderat la UE în 2004, a
obţinut şi ea 8,5 milioane de euro, deşi numărul romilor
din această ţară era mult mai mic în comparaţie cu Italia.
Potrivit cifrelor oficiale, în Polonia ar trăi între 15.000 şi 20.000
de romi.
Conform unor date neoficiale, numărul lor ar atinge 50.000, deoarece
mulţi nu se declară romi. Şi Cehia a primit 4 milioane, iar
Ungaria, un milion. Deşi nu erau încă membre UE, România şi
Bulgaria au beneficiat de 60 milioane de euro, prin programele de preaderare.
„Autorităţile nu au reuşit niciodată să cadă de
acord că este timpul să pună la punct o strategie pe termen
lung”, declara anul trecut Nicolas Berger, preşedintele Amnesty
International Bruxelles. Şi preşedintele Comisiei Europene, José
Manuel Barroso, a avut o serie de polemici cu guvernul de la Roma în
privinţa lipsei unei strategii pentru romi şi pentru persoanele
defavorizate. Actualul ministru italian de Externe, Franco Frattini, preciza -
în perioada în care era comisar european pentru Justiţie - că „Italia
nu a fost întotdeauna promptă în prezentarea unor proiecte” în acest sens.
Cehia a fost mult timp scena unor acte de discriminare îndreptate împotriva
populaţiei rome, ce numără între 250.000 şi 300.000 de
oameni. Incidentele au început în 1999, după ce în oraşul Nestemice a
fost ridicat un zid pentru a separa romii de restul locuitorilor. În urma
protestelor interne şi internaţionale, zidul a fost dărâmat, dar
au început o serie de manifestaţii împotriva romilor. Cele mai violente au
fost cele de anul trecut, din 17 noiembrie, când simpatizanţi ai
Partidului Muncitorilor - de extremă dreaptă - s-au bătut cu
poliţiştii care i-au împiedicat să atace o comunitate de romi
din oraşul Litvinov. Şapte poliţişti şi şapte
demonstranţi au fost răniţi, iar 15 extremişti au fost
arestaţi. Până în 2004, în Slovacia discriminarea romilor era la
ordinea zilei. Romii erau obligaţi să trăiască în
adevărate ghetouri, iar unele autorităţi locale emiteau legi
prin care romilor li se interzicea să intre în localităţile
respective, relata „Christian Science Monitor”.
Segregarea se făcea încă de la şcoală, mulţi copii
romi fiind repartizaţi chiar în şcoli pentru persoane cu
dizabilităţi mentale, potrivit CNN. Rapoartele Amnesty International
din 2007 şi 2008 arată că situaţia nu s-a schimbat prea
mult. Segregarea în şcoli continuă să fie practicată mai
ales în estul ţării. Multe comunităţi de romi trăiesc
încă la marginea satelor şi a oraşelor, fără a avea
acces la apă curentă, căldură sau electricitate. Rata
şomajului este situată între 80 şi 90% printre cei peste 500.000
de romi.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|