Căutare

Articolul: Românii din Italia alimentează fenomenul “muncii gri”

28 Oct 2008

Românii din Italia tind să declare ĂŽn faţa autorităţilor că lucrează mai puţine ore şi ĂŽn general spun că sunt angajaţi cu contract part-time, arată un studiu al organizaţiei neguvernamentale Caritas Italia.
În contextul intrării ĂŽn legalitate a tot mai multor lucrători români ĂŽn Italia, ĂŽn creştere cu 116% ĂŽn 2007, se ĂŽnregistrează "anomalii" ĂŽngrijorătoare: diminuarea orelor lucrate de o persoană şi o creştere a numărului angajaţilor cu contract part-time, se arată ĂŽntr-un studiu Caritas Italia. 

Volumul Romania. Immigrazione e lavoro in Italia (România. Imigrare şi muncă ĂŽn Italia), realizat de Fundaţia Caritas Italia şi lansat marţi de Ministerul Afaceruilor Externe, atrage atenţia asupra unui fapt ĂŽngrijorător, care poate avea consecinţe profunde asupra comunităţii de români din Italia. 

Lucrarea explică pe larg cum, ĂŽn contextul noilor intrări ĂŽn legalitate a lucrătorilor imigranţi din Italia, "se ĂŽnregistrează anomalii care nu pot să nu genereze suspiciuni şi ĂŽngrijorare. Începând cu anul 2000 şi până ĂŽn prezent se evidenţiază ĂŽn construcţii o diminuare a orelor lucrate de fiecare lucrător şi ĂŽn paralel o creştere a numărului angajaţilor cu contract part-time". 

Această evoluţie semnalează o diminuare a "muncii la negru" şi răspândirea "muncii gri", declarată parţial. Între 2006 şi 2007 numărul contractelor part-time a crescut cu peste 74,9%, iar ĂŽn Roma această creştere a fost de 95% (una dintre zonele cu cea mai mare concentrare a populaţiei române). Numărul orelor lucrate pe an a scăzut la minimul atins ĂŽn 2000 - doar 921, conform Observatorului Feneal UIL. 

Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional ĂŽmpotriva Accidentelor de Muncă şi Bolilor Profesionale din Italia (INAIL), la sfârşitul anului 2007 s-a ĂŽnregistrat o creştere cu 306.557 de persoane a numărului lucrătorilor români faţă de sfârşitul anului 2006. De la 263.210 persoane la sfârşitul anului 2006, ĂŽn luna noiembrie 2007 erau ĂŽnregistraţi ĂŽn Italia 569.767 de lucrători români. 

În aceste condiţii, autorii lucrării afirmă că la un an de la intrarea României ĂŽn UE, numărul cetăţenilor români cu contracte de muncă legale a crescut cu 116%. Se remarcă, de asemenea faptul că a crescut cu 127% numărul bărbaţilor, cetăţeni români angajaţi legal, aceştia fiind ĂŽn număr de 172.125 persoane, faţă de femei al căror număr a crescut cu 106% (134.432 persoane).
În anul 2007, proporţia care reflectă prezenţa femeilor din totalul lucrătorilor români prezenţi ĂŽn Italia a scăzut la 45,9%, de la 48,3% ĂŽn 2006. Această evoluţie este explicată prin concentrarea femeilor ĂŽn sectorul muncii casnice şi al asistenţei familiale (22,5% din total ĂŽn anul 2006). 

Şi acest sector este caracterizat prin expunere la fenomenul muncii la negru, care se concretizează printr-o rezistenţă majoră a angajatorilor legat de formalizarea raporturilor de muncă, ĂŽn ciuda simplificărilor aduse de integrarea României ĂŽn UE.
De asemenea, ĂŽn domeniul construcţiilor, un alt sector supus riscului "muncii la negru", a fost identificat un fenomen consistent de intrare ĂŽn legalitate a lucrătorilor, urmare a intensificării acţiunilor Inspecţiei Muncii, instituţie aflată ĂŽn subordinea Ministerului Muncii. 

În prezent, domeniul construcţiilor constituie un bazin important pentru angajarea muncitorilor români, domeniu ĂŽn care, conform INAIL, ĂŽntre august 2006 şi decembrie 2007 au fost angajaţi 115.060 de lucrători străini (55% din total), 69.759 fiind de origine română. 

Colectivitatea română este cea mai numeroasă ĂŽn panorama migraţiei străine ĂŽn Italia. Prezenţa sa a ĂŽnceput să crească notabil de la sfârşitul anilor '90, iar ĂŽn prezent aproximativ unul din şase imigranţi (15%) este român. 

Volumul România. Imigrare şi muncă ĂŽn Italia oferă şi o serie de concluzii care vizează armonizarea relaţiilor de convieţuire ĂŽntre cetăţenii români şi italieni. Astfel, autorii arată că că românii sunt distribuiţi omogen ĂŽn teritoriu. Ei au intrat pe piaţa muncii din Italia, răspunzând cererii de mână de lucru, ĂŽn special ĂŽn sectoarele de asistenţă şi ĂŽngrijire a persoanelor şi ĂŽn construcţii. 

"Integrarea este un proces lent, ĂŽn care, pe de o parte, societatea absoarbe elementele străine şi diverse (din punct de vedere cultural) fără a ĂŽncerca să le schimbe caracteristicile, iar pe de altă parte individul care doreşte să se integreze ĂŽn această societate ĂŽncepe să aibă sentimentul de apartenenţă, identificând valorile comune", scriu autorii cărţii. 

"Integrare nu ĂŽnseamnă asimilare", a avertizat dr. Livio Corazza, director pentru Europa al Caritas Italia, prezent la Bucureşti cu ocazia lansării volumului. 

Răspândirea rasismului şi psihoza mediatică iscată ĂŽn jurul imigranţilor se transformă ĂŽntr-un un obstacol pentru integrarea socială, nu numai a românilor, dar şi a tuturor străinilor care doresc să se stabilească ĂŽn Italia, se arată ĂŽn studiul Caritas Italia. 

Recomandările Caritas Italia pentru ĂŽmbunătăţirea situaţiei se referă la promovarea valorilor culturale româneşti, stabilirea unor contacte mai strânse ĂŽntre instituţiile italiene şi asociaţiile româneşti şi crearea de programe culturale comune.