Căutare Numele cotidianului: Gândul Articolul: Şomerii italieni vor cetăţenie română, pentru a avea aceleaşi drepturi ca şi rromii* Fostul primar al Romei şi serviciile secrete au folosit cazul Mailat pentru a denigra România Criza gunoaielor din Napoli se răsfrânge, mai nou, asupra legăturilor dintre italienii din oraş şi nomazii de origine română. Mai exact, şomerii italieni sunt extrem de nemulţumiţi de un proiect anunţat de ministrul de Interne, Roberto Maroni, pentru angajarea rromilor la strângerea deşeurilor în regiunea Campania. Italienii susţin că, în acest mod, nomazii vor primi locuri de muncă, care în mod normal ar trebui să fie oferite propriilor şomeri. Prin urmare, italienii fără locuri de muncă din organizaţiile Napoli Nostra şi EDN au organizat luni un protest la prefectura din Napoli. Manifestaţia a fost însă una inedită, căci şomerii italieni au anunţat că preferă să renunţe la cetăţenia italiană şi au cerut cetăţenia română, pentru a beneficia de aceleaşi drepturi ca imigranţii, relatează Mediafax. Ministrul de Interne însă acum susţine că la mijloc este o neînţelegere. „Nu este un proiect prin care noi încredinţăm rromilor sarcina de a recolta gunoaiele. Am dat doar ca exemplu o iniţiativă care se desfăşoară în interiorul taberelor de nomazi. Este pentru prima dată când cei care locuiesc în aceste tabere au decis să strângă gunoaiele. Dacă lucrurile vor evolua, vom mai vedea", a explicat Maroni.
Aversiunea faţă de imigranţii români, demonstrată şi de tensiunile recente de la Napoli, este însă explicată într-un mod inedit de un sociolog italian. În cartea „Imigraţie şi Criminalitate”, Marzio Barbagli susţine că Partidul Democrat din Italia şi serviciile secrete italiene au avut- după cazul Romulus Mailat, suspectat că ar fi ucis-o pe Giovanna Reggiani- un acord pentru discreditarea României. Imediat după acest incident, în octombrie 2007, Partidul Democrat, condus de fostul primar al Romei Walter Veltroni, a început să critice România, afirmând că aderarea acestei ţări la Uniunea Europeană este principala sursă a lipsei de siguranţă din Italia, afirmă sociologul italian, potrivit site-ului inviatospeciale.com. Chiar şi în timpul campaniei pentru desemnarea noului primar al Romei, candidatul de centru-stânga Francesco Rutelli a continuat să acuze Guvernul Silvio Berlusconi de creşterea infracţionalităţii în capitală, întrucât acesta a eliminat obligativitatea vizelor pentru români în 2002. „De fapt, implicarea românilor în infracţiuni grave
comise în Italia nu este atât de frecventă cum ar sugera forţele de
dreapta şi de stânga”, scrie Barbagli. Sociologul subliniază că
după uciderea Giovannei Reggiani, numărul infracţiunilor
săvârşite de români în Italia a rămas acelaşi. În schimb -
afirmă Barbagli - s-au înmulţit infracţiunile grave
săvârşite de comunitatea imigranţilor albanezi. Rezultatul este
că cei mai mulţi italieni se tem foarte mult de români şi sunt
mult mai indulgenţi cu albanezii şi marocanii. „Am înţeles că
infracţiunile stradale nu sunt doar o caracteristică a românilor,
albanezii şi slavii fiind poate mult mai periculoşi, dar liderii de
stânga, la acea vreme din Guvernul Romano Prodi, m-au rugat să tac, pentru
că altfel aş fi stârnit un val de rasism şi xenofobie
fără precedent", acuză Barbagli. Sociologul vorbeşte
de un plan real de denigrare a Bucureştiului, susţinut de Veltroni
şi de servicii secrete fidele acestuia. Potrivit lui Barbagli, planul a
contribuit la răspândirea xenofobiei în Italia, facilitând accederea la
putere a actualului guvern de centru-dreapta, condus de Silvio Berlusconi. (M.T.) |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |