Căutare Numele cotidianului: Gândul După 1 ianuarie 2007, „pentru toate oraşele italiene a început o altă poveste”
Probabil pentru a nu mai fi acuzat că vrea să obţină capital politic de pe urma problemei imigranţilor delincvenţi, primarul Romei, Walter Veltroni, a încercat să demonstreze cu cifre că situaţia securităţii s-a deteriorat "în toate oraşele italiene", începând din ianuarie, când România a aderat la UE. Potrivit „Il Messaggero”, Veltroni a invitat pe toată lumea să citească o statistică publicată luni de cotidianul Il Sole 24 Ore, privind siguranţa în provinciile italiene, până la 31 decembrie 2006. Roma se situează pe locul cinci ca număr de furturi din buzunar şi tâlhării, pe locul 33 la furturi din locuinţe şi locul 30 la omucideri, ocupând poziţia a şaptea la capitolul jafuri armate. "Lectura acestor date care sunt obiective poate fi utilă pentru a ne face să înţelegem că până în ianuarie anul acesta, situaţia era cea prezentată de Il Sole 24 Ore. Apoi, pentru toate oraşele italiene, din ianuarie a început o altă poveste, iar această poveste, în această primărie, am înfruntat-o împreună de atâtea ori, cel mai recent acum câteva zile", a adăugat Veltroni, făcând aluzie la criza generată de valul de infracţionalitate din România, după aderarea acestei ţări la UE, la 1 ianuarie 2007. Potrivit studiului publicat de Il Sole 24 Ore, citat de Mediafax, până la sfârşitul acestui an, numărul total al delictelor denunţate în Italia ar putea atinge recordul de 3 milioane, în creştere cu 24 la sută în ceea ce priveşte furturile din buzunare şi tâlhăriile, şi cu 18 la sută la capitolul furturi din locuinţe.
Tăriceanu - dezamăgit de Veltroni
Într-un interviu acordat „Corriere della Sera” imediat după şedinţa de guvern de luni, premierul român Călin Popescu Tăriceanu s-a declarat "dezamăgit" de primarul Romei, Walter Veltroni. "Unele partide din opoziţia dumneavoastră şi de extremă-dreapta au spus lucruri neplăcute. Şi Walter Veltroni m-a dezamăgit mult. A luat drept pretext o crimă oribilă comisă de o persoană care aparţine unui grup restrâns şi a extins responsabilitatea pentru aceasta asupra unui întreg popor", a afirmat Tăriceanu. „Unele declaraţii pripite au pus gaz pe focul rasismului împotriva conaţionalilor mei, dând naştere unei replici în România, unde oamenii reacţionează insultându-i şi ameninţându-i pe italieni", le-a spus premierul român jurnaliştilor de la Corriere della Sera, insistând că „unii oameni politici ar trebui să fie atenţi la ce spun". În acelaşi timp, Tăriceanu a făcut trimitere tot la statistici pentru a demonstra că fenomenul imigraţiei nu este o consecinţă directă a aderării României la Uniunea Europeană. "Statisticile arată că nu este aşa. Trebuie înţeles că fluxurile migratoare nu pot fi oprite. Statele ar trebui să fie realiste şi responsabile în această privinţă. Dar, atât în Italia, cât şi în România se fac declaraţii iresponsabile doar pentru a se obţine avantaje politice imediate". „Vă înţeleg sentimentele. În afara crimelor grave, există fenomene precum cerşetoria, prostituţia, care sporesc sentimentul de nesiguranţă. Dar în privinţa acestor lucruri, eu, în calitate de şef al Guvernului român, nu pot interveni", a declarat Tăriceanu, adăugând că are însă datoria de a pretinde garanţiii şi a se asigura că nu vor fi comise abuzuri asupra cetăţenilor români, în străinătate. În plus, premierul român a atribuit o parte din vina pentru valul de infracţionalitate românească din Italia, autorităţilor locale italiene, care au datoria de a oferi asistenţă socială locuitorilor "acelor tabere inumane (de romi), cu condiţii de viaţă oribile". |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |