Căutare Numele cotidianului: Gândul Autorităţile de la Roma nu ar fi trebuit să ridice restricţiile la muncă pentru toate noile state UE „Italia nu trebuie să devină un Rai pentru delincvenţi”, spune comisarul pentru Justiţie, dar cere să se facă o confruntare între „români“ şi „infractori“ Autorităţile de la Bruxelles au reacţionat la tensiunile provocate de moartea italiencei Giovanna Reggiani, care a fost agresată şi violată la Roma de un imigrant român. Prin intermediul comisarului pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Franco Frattini (poate cel mai indicat să comenteze evenimentul, având în vedere că provine din Italia, dar şi pentru faptul că se află la conducerea unui portofoliu extrem de important din Executivul comunitar), Bruxelles-ul nu a avut cuvinte tocmai de laudă la adresa autorităţilor italiene în ceea ce priveşte decretul Guvernului de la Roma, prin care imigranţii infractori pot fi trimişi acasă fără a se aştepta o decizie judecătorească, ci doar în baza hotărârii prefectului.
ITALIA „S-A TREZIT” PREA TÂRZIU
În primul rând, Frattini, comisarul UE, a avertizat Italia că nu îi poate considera pe toţi imigranţii români drept infractori, la fel cum nici statele membre UE nu pot fi acuzate că stimulează infracţionalitatea. Într-un interviu difuzat de ediţia online a ziarului „Il Sole 24 Ore”, citat de Mediafax, oficialul UE subliniază că „sunt români care muncesc şi sunt integraţi şi alţii care comit infracţiuni, care erau infractori şi în ţara de origine şi care au profitat de aderarea României la UE pentru a veni în Italia. În niciun caz însă nu poate fi pus semn de egalitate între români şi infractori”. Vicepreşedintele Comisiei Europene nu s-a putut abţine să nu critice Guvernul Romano Prodi (chit că este în prezent comisar şi nu poate vorbi decât în numele Bruxelles-ului, trebuie menţionat că Franco Frattini a fost unul dintre membrii Cabinetului condus de Silvio Berlusconi). Din punctul său de vedere, Italia nu ar fi trebuit să ridice toate restricţiile impuse statelor care au intrat în UE şi, astfel, numărul imigranţilor nu ar fi fost atât de mare.
DECRET EMOŢIONAL ŞI PLIN DE LACUNE De altfel, a punctat Frattini, Italia ar fi putut împiedica venirea necontrolată a imigranţilor români, dacă ar fi aplicat o directivă europeană adoptată în 2006. E drept, comisarul european a atras atenţia autorităţilor de la Roma de mai multe ori pe parcursul acestui an, sugerându-le să aplice Directiva referitoare la drepturile cetăţenilor UE şi ale membrilor familiilor acestora de a circula şi de a se stabili pe teritoriul statelor membre şi în baza căreia se poate limita şederea unui imigrant european într-un alt stat membru din motive ce ţin de ordine, securitate şi sănătate publică. „Guvernul Prodi a acţionat pe fondul emoţiilor create de crima din Tor di Quinto (Roma), dar decretul privind expulzarea cetăţenilor comunitari, adoptat în regim de urgenţă, nu va fi suficient pentru a limita riscul infracţiunilor comise de români. Va fi nevoie şi de alte măsuri, inclusiv de o bază a datelor ADN”, a declarat oficialul comunitar. El a subliniat, de altfel, că moratoriul italian este incomplet, fapt susţinut şi de alţi oficiali europeni. „Trebuie completat cu măsuri care să permită aplicarea Directivei UE din 2006”, a explicat Frattini, subliniind că documentul UE prevede expulzarea tuturor străinilor care nu se pot întreţine. „Este o gravă imprudenţă să nu existe măsuri care să permită expulzarea imediată a celor care nu se pot întreţine”, a concluzionat oficialul, care mai susţine că ţările de origine au obligaţia reprimirii persoanelor expulzate. „Statele Uniunii Europene trebuie să fie primitoare, mai ales cu cetăţenii altor ţări UE. Dar trebuie să fim duri cu cei care comit infracţiuni. Italia nu trebuie să devină un paradis al delincvenţilor, un loc unde litera legii nu este respectată”, a spus Frattini, citat de „Guardian”. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |