Căutare Numele cotidianului: Gândul Cinzia Del Rio, expert pe relaţii internaţionale la Unione Italiana del Lavoro, una dintre cele trei mari confederaţii sindicale italiene, consideră că sudul Italiei are în continuare nevoie de mână de lucru românească.
- Se plâng românii sindicatelor din Italia că sunt plătiţi mai prost decât italienii pe aceeaşi muncă?
- Angajaţii legal nu au salarii mai mici. Sunt plătiţi la fel, aceasta e legislaţia italiană: nu poţi avea salarii diferenţiate în funcţie de naţionalitate. Desigur, dacă muncesc ilegal, Unione Italiana del Lavoro nu-i poate controla pe cei care muncesc ilegal, care acceptă condiţii rele de muncă.
- Mai este loc pe piaţa forţei de muncă pentru alţi imigranţi români?
- Încă avem mare nevoie de români care să muncească legal în construcţii în sudul Italiei. Zona de nord e puternic industrializată, iar şomajul e scăzut aici. În sud nu sunt atât de multe întreprinderi. Dar cei care muncesc în sud nu se mută în nord pentru că viaţa e mai scumpă. Salariul e acelaşi în toată Italia, dar viaţa e mai scumpă în nord, şi cea mai scumpă este în Roma. O chirie lunară la Roma e cel puţin 1.000 de euro, pe când acelaşi apartament îl poţi închiria în Brescia cu 500-600 de euro. Şi pentru că nu-şi permit să plătească o chirie integrală, imigranţii stau mai mulţi în acelaşi apartament. Italienii s-au mirat, ei nu procedează aşa. Un imigrant închiriază o casă şi subînchiriază, nu camere, ci paturi. Ajung să locuiască şi şapte imigranţi, nu doar români, într-un apartament, iar asta nu e o excepţie, ci o practică curentă.
- Asta vă supără la imigranţii români?
- Italienii sunt exasperaţi nu de români, ci de romi. Avem numeroase cazuri de violenţă, de hoţie şi tâlhărie. Deschid dimineaţa fereastra casei mele şi văd 1.000 de oameni din comunitatea romă, care provin din ţara voastră, cum trăiesc în cele mai proaste condiţii, nici măcar în corturi, nici nu ştiu unde dorm. Năvala romilor i-a uimit pe italieni atât de mult, încât, ani la rând, nici n-au ştiut cum să procedeze cu „invadatorii” care cerşeau în locurile publice ori le subtilizau portofelele. Primarul Romei (Walter Veltroni) a vrut să-i aşeze în locuinţe sociale, dar ei n-au vrut să se ducă. Pur şi simplu n-au vrut!
- Veltroni a spus „dacă Bucureştiul vrea să rămână în UE, trebuie să oprească acest flux (de imigranţi romi – n.r.). Nu vi se pare exagerat?
- Cred că declaraţiile pe care le-aţi preluat din presă nu reflectă exact ce a spus. Ziarele exagerează, spun că Veltroni a vorbit de «expulzare». Poziţia lui Veltroni a fost aceasta: nu e o problemă doar în Roma, integrarea comunităţilor rome e o problemă care trebuie luată în consideraţie la nivel european. Nu putem să-i expulzăm.
Dar, pe de altă parte, administraţia nu-şi poate permite să lase aşa nişte oameni care declară pe la posturile tv din Italia: «Noi nu omorâm, noi doar furăm, uneori, din apartamente». Este ilegal, nu poţi să furi din apartamente, e normal ca italienii să se sature! Romii nu muncesc. Stau pe străzi şi îşi trimit copiii la metrou să cerşească. Şi când ai sute şi sute de oameni care fac asta, cetăţenii se satură! Mai ales cei care locuiesc în suburbii – nu-şi mai deschid ferestrele de frică. Nu vrem să expulzăm pe nimeni, mai ales, nu vrem să-i expulzăm pe românii care muncesc în casele noastre. Avem relaţii foarte bune cu ei. E inutil să încerci să pedepseşti pe toată lumea.
- De ce poliţia italiană nu a arestat romii dovediţi că au furat?
- Sunt multe campusuri ale romilor în capitala Italiei. Avem nevoie de poliţişti din România ca să coopereze cu poliţia noastră. Guvernului român îi este foarte uşor să spună în privinţa romilor „dacă vor să plece, să plece”. Dacă romii nu vor să stea în ţările de baştină, propun să oferim sprijin României şi altor ţări ca să susţină aceşti oameni, ca să aibă condiţii mai bune de trai în locurile de provenienţă. Nu poţi să-ţi exporţi săracii în alte ţări!
- Şi cu romii care sunt deja în Italia ce e de făcut?
-Trebuie să accepte să se mute în centrele sociale, coordonate şi organizate de autorităţile locale. Nu pot trăi unde poftesc. Trebuie să meargă în sectoare unde situaţia şi igiena lor pot fi controlate. Copiii lor trebuie să meargă la şcoală. Abia aşa se vor putea integra. Trebuie să trăiască în demnitate. Şi demnitate înseamnă că, dacă le spunem că trebuie să locuiască în casele acestea, trebuie să accepte!
- Cum a influenţat valul de imigranţi români economia italiană?
- Nu putem spune cu exactitate cu cât au contribuit românii, sau filipinezii, arabii sau africanii. Cert este că prezenţa românilor a crescut în ultimii doi ani. Preferăm imigranţii europeni celor de pe alte continente, pentru că provin din ţări care acceptă valorile noastre şi sistemul nostru legislativ. Dar trebuie să accepte şi anumite condiţii. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |