Acord privind repatrierea copiilor români din Italia

Deşi ministrul român de externe Lazăr Comănescu a semnat luni un acord cu omologul său italian, Franco Frattini privind repatrierea copiilor români, încă nu se ştie cu exactitate numărul acestor cazuri şi nici ce se va întâmpla cu acei copii care sunt pe cale de a fi adoptaţi de familiile italiene. Acordul a fost semnat , după trei ani de negociere între cele două ţări.

Majoritatea copiilor au fost luaţi de pe străzi - copii cerşetori sau de la părinţi români acuzaţi de rele tratamente aplicate minorilor.

Copiii vizaţi sunt acum în centrele de minori din Italia. Acordul semnat la Roma îi denumeşte pe aceşti copii minori neînsoţiţi.

O problemă ar fi aceea că mulţi dintre copii sunt deja înscrişi în circuitul de adopţie italian.

Autorităţile române spun însă că procedurile de adopţie începute în Italia sunt ilegale, iar copii români trebuie să se întoarcă acasă.

Şefa Serviciului Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia şi Drepturile Copilului, Cristina Cuculaş, spune că, momentan, partea română nu ştie câţi copii vor fi repatriaţi, dar că autorităţile italiene au făcut o primă estimare, în urma căreia numărul total de copii ar fi de 2.300.

Acordul dintre România şI Italia nu precizează durata de timp în care cazurile vor avea un deznodământ, ci mai degrabă fixează câteva reguli generale pe care cele două state le vor urma.

Cristina Cuculaş spune că "nişte proceduri de ordin general prin care se va proceda de cum încolo la repatrierea minorilor români aflaţi neînsoţiţi pe teritoriul Italiei."

"Este prevăzută de asemenea constituirea unui grup mixt de experţi care vor avea rolul să pună la punct nişte proceduri comune de lucru şi să identifice instituţiile care se vor ocupa şi care vor fi desemnate de fiecare stat să fie împlicate în procedurile de repatriere", spune Cristina Cuculaş.

Grupul de experţi români urmează să fie format din reprezentanţi ai instituţiilor care se ocupă cu protecţia copilului, dar şi din reprezentanţi ai Ministerului de Interne şi ai Ministerului de Justiţie.

Aceşti experţi vor trebui să se consulte şi să ajungă la o interpretare comună a legilor din domeniu.

Procedurile sunt greoaie în Italia, deoarece legea italiană prevede ca verdictul să fie dat de un tribunal, mai spune Cristina Cuculaş.

Concret, fiecare caz din cele 2.300 estimate, va trebui să aibe o rezolvare individuală într-un tribunal de minori.

Toate situaţiile în care copii români sunt pe cale de a fi adoptaţi de familii italiene, vor fi reanalizate şi, dacă se dovedeşte că acei copii au domiciliul în România, vor fi repatriaţi.

Până vor fi puse la punct toate detaliile, copiii români vor rămâne în centrele de plasament din Italia.

Până acum s-a cerut repatrierea a 55 de copii, pe baza legii de dinaintea semnării acordului, dar verdictul final îi aparţine instanţei italiene.

Acele familii de români care au forme legale de şedere în Italia şi ai căror copii au fost luaţi pe baza acuzaţiei de rele tratamente, se pot adresa instanţei italiene.

Până la verdict, copiii vor rămâne în centre de plasament din Italia.

Cazuri similare cu cele ale copiilor din Italia au fost şi în ţări ca Franţa şi Spania, dar România semnase deja acorduri cu aceste ţări, iar copiii au fost repatriaţi.

Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.