Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: BBC
Anul şi data apariţiei: 15-11-2007
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Claudiu Berbece
Titlul articolului: Dezbatere privind migraţia romilor în spaţiul european
Numărul fotografiilor: 2
Acces online: https://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/11/071115_migratie_romi.shtml


Numele cotidianului

Articolul:

 

Dezbatere privind migraţia romilor în spaţiul european

Claudiu Berbece

Organizaţiile romilor din România, dar şi de la Bruxelles au discutat cu ministrul de externe, Adrian Cioroianu, despre migraţia romilor în spaţiul european şi despre felul în care sunt privite persoanele care fac parte din această etnie în statele Uniunii Europene.

Este - de fapt - o nouă serie de dezbateri care vine în contextul controversatului decret adoptat de guvernul italian prin care autorităţile din Peninsulă pot expulza orice cetăţean considerat un pericol pentru societatea italiană.

Decizia a fost luată însă imediat după uciderea unei italience - fapt atribuit unui cetăţean român de origine romă.

Ministrul de externe, Adrian Cioroianu, spune că autorităţile italiene ar fi deranjate de acei rromi care care locuiesc la periferia oraşelor, pe spaţiul public, în barăci improvizate.

Din acest motiv - crede Adrian Cioroianu - italienii îi privesc pe cetăţenii români de etnie romă ca pe un grup de nomazi, indicând astfel o posibilă cauză pentru aşa-numita problemă a migraţiei romilor în spaţiul european.

"Este o diferenţă în felul în care noi percepem aceste comunităţi - pe care le consideram sedentarizate în România - şi caracterul sau statutul de nomazi pe care romii par a-l avea în ochii sau în interpretarea partenerilor noştri italieni", spune Adrian Cioroianu.

Pentru ca romii să nu mai fie socotiţi drept nomazi în Italia - sugerează ministrul Cioroianu - lor ar trebui să li se asigure adevărate locuinţe sociale, şi nu ceea ce el a numit containerele instalate în unele campusuri de la periferia oraşelor.

Cât despre modul în care-i poate sprijini Ministerul de Externe pe romii aflaţi în străinătate, Adrian Cioroianu anunţă intenţia consulatelor române din Italia sau Spania - de pildă - de a angaja, acolo unde este cazul, câte un colaborator de etnie romă.

De asemenea, ministrul Cioroianu crede că ar fi nevoie şi de o hartă care să arate exact modul în care sunt distribuiţi românii de origine romă în străinătate.

Pe de altă parte, organizaţiile naţionale ale romilor spun că aceştia ar dori să rămână în ţară, însă aici nu şi-ar găsi de lucru.

Acum mulţi romii s-ar feri şi să plece din ţară, de teama a ceea ce ei consideră a fi un valul de xenofobie din Europa.

Cel puţin aşa crede Costel Bercuş, reprezentantul Alianţei Civice a Romilor.

"Datorită acestor valuri de xenofobie, poate o soluţie ar fi să emigreze, dacă securitatea lor personală este pusă sub semnul întrebării”, spune Costel Bercuş.

„Deci dacă în Europa - nu numai în România - se generează un val anti-ţigănesc, aşa cum s-a întâmplat în momentele neplăcute din istorie cu deportarea evreilor şi a ţiganilor, una dintre soluţii ar fi să plece de tot. Să plece către America, către Canada."

La discuţiile de joi au participat şi romi din organizaţiile de la Bruxelles.

Miranda Volason, vicepreşedinta unui forum al romilor de pe lângă Consiliul Europei, spune că legea expulzării - adoptată de autorităţile italiene - ar fi o problemă nu numai pentru România şi Italia, ci pentru întreaga Uniunea Europeană.

Miranda Volason crede că această lege ar transforma persoanele rome în cetăţeni de clasa a II-a - lucru inacceptabil, spune ea, pentru că in Uniunea Europeană s-ar afla între 8 şi 10 milioane de romi.

   
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.