Căutare Numele cotidianului: Gândul Numele cotidianului UDMR importă candidaţi români şi exportă maghiari Alegătorii din zonele cu populaţie preponderent română s-ar putea trezi la uşă cu membri ai UDMR care le cer votul pentru un loc în viitorul parlament. Uniunea a decis să desemneze candidaţi pentru fiecare din cele 452 de colegii uninominale existente la nivelul întregii ţări, astfel că mai mulţi reprezentanţi ai formaţiunii maghiare se vor lansa în cursa electorală şi în regiunile din afara Transilvaniei. În aproximativ 20 de judeţe, UDMR nu are însă filiale, fiind nevoită să trimită aici candidaţi din organizaţiile mari. Deak Ferenc, de pildă, este membru al organizaţiei Cluj şi va candida în colegiul 3 din Ialomiţa, unde sunt doar 45 de maghiari. El susţine că nu se simte deloc descurajat de numărul mic al celor mai siguri alegători ai săi, deoarece el vrea să-şi desfăşoare campania pentru români în egală măsură. „După informaţiile mele, judeţul Ialomiţa are nevoie de o dezvoltare a infrastructurii şi de locuri de muncă. Despre asta voi vorbi oamenilor”, ne-a declarat, ieri, Deak Ferenc. El a admis că va aborda şi subiectul autonomiei, dacă va fi întrebat, dar că va explica că aceasta nu se obţine de pe o zi pe alta. „Dacă mă întreabă lumea, explic ce înseamnă autonomie.
Nu spun că vreau separarea Ardealului de România, deoarece, pentru a ajunge la autonomia teritorială, trebuie parcurşi mai mulţi paşi, primul fiind autonomia culturală. Fiecare minoritar trebuie să înveţe în limba proprie. În plus, eu am foarte mulţi prieteni români şi am să spun că am discutat şi cu ei pe această temă”, a arătat candidatul UDMR. Pe lângă maghiarii trimişi din organizaţiile din Transilvania să candideze în regiunile cu populaţie majoritar română, UDMR a validat şi câţiva români pe listele pentru alegeri. Este vorba despre candidaţi în colegiile din Bucureşti, Galaţi şi Gorj. Pentru a fi lăsaţi să participe la scrutin, aceştia trebuie, potrivit vicepreşedintelui executiv al Uniunii, Kovács Péter, să cunoască limba maghiară, să aibă în familie „pe cineva etnie maghiară” şi, în plus, să îşi asume programul UDMR. „Nu facem o verificare la sânge, dar aceste condiţii trebuie îndeplinite”, a spus Kovács. Preşedintele Uniunii, Markó Béla, a precizat, la sfârşitul săptămânii trecute, că este necesară cunoaşterea limbii maghiare deoarece „viaţa internă în UDMR se desfăşoară în limba maghiară”. Consiliul permanent al formaţiunii a aprobat, la începutul lunii, candidatura a nouă români în colegii din afara Transilvaniei, ca o măsură de a maximiza voturile obţinute de Uniune în judeţele în care nu există mari comunităţi maghiare. La mijlocul acestei săptămâni, conducerea centrală a UDMR a programat şedinţa în care va valida întreaga listă de candidaţi pentru alegerile din 30 noiembrie. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |