Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: România Liberă Romii din România s-au îndreptat spre căsătoriile precoce în timpul celor 500 de ani de sclavie care s-au încheiat abia în secolul al 19-lea, notează AP. Fetele căsătorite aveau mai mari şanse să scape de a fi violate de stăpânii lor, transformându-le, alături de copii lor, în paria nedoriţi nici de comunitatea 'albă' şi nici de cea a romilor. Nu există nicio statistică despre numărul minorelor forţate să se căsătorească ilegal în rândul populaţiei de circa 5 milioane de romi din estul Europei. Însă, un raport din 2008 din România relevă că 55% dintre tinerele rome au rămas însărcinate prima dată înaintea vârstei de 18 ani, comparativ cu procentul de 14% înregistrat în rândul restului populaţiei. Poate că informaţiile recente despre o fată de etnie romă care a născut în Spania la vârsta de 10 ani sunt exagerate - vecinii din comunitatea sa romă spunând că avea cel puţin 13 ani -, însă zeci de exemple documentate din ultimul deceniu despre fete rome care sunt căsătorite la 12 sau 13 ani arată că astfel de cazuri nu sunt rare în lumea ţiganilor, mai scrie Associated Press. Datele despre şcolarizare arată de asemenea că romii sunt într-un dezavantaj uriaş. Un sondaj din 2006 al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare realizat pentru Europa de Sud-Est arăta că doi din trei romi din regiune nu termină şcoala primară, în timp ce doi din cinci romi nici măcar nu încep şcoala. Unul din patru romi era analfabet, în timp ce doar 8% dintre ei îşi încheiaseră liceul sau studiile superioare. În trecutul recent, numeroşi copii de romi nu avea nicio şansă, chiar dacă părinţii lor erau educaţi. În Cehia, Slovacia, dar şi în altă parte erau uneori puşi în şcoli pentru persoanele cu probleme mintale doar din cauza etniei, o practică ce se schimbă în prezent numai în urma indignărilor uriaşe la nivel internaţional. Criticile la adresa discriminărilor împotriva romilor au fost amplificate de recentele expulzări de ţigani din Franţa. Însă, dincolo de prejudecăţi, atitudinile rigide faţă de educaţie şi căsătorie joacă de asemenea un rol în a-i ţine pe romi blocaţi într-un timp potrivnic. Există însă semnale că atitudinile ţiganilor din România faţă de educaţie evoluează. În 1990, circa 109.000 de ţigani erau înscrişi în şcolile din România, în timp ce în prezent numărul lor este cuprins între 238.000 şi 260.000, potrivit Ministerului Educaţiei. Creşterea acestei cifre este mai mare decât rata de înmulţire a populaţiei. Un sondaj prezentat anul trecut de Gallup şi Fondul de Educaţie pentru Romi releva că circa 1.420 de studenţi romi se înscriseseră în 2006 în locurile rezervate pentru ei în universităţile româneşti şi în instituţiile similare de învăţământ superior, o cifră de patru ori mai mare decât în 2000 |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |