Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Evenimentul Zilei Institutul Național de Statistică a publica datele parțiale rezultate în urma recensământului care a avut loc anul trecut. În România mai sunt 19,04 milioane locuitori, în timp acum zece ani erau 21,68 milioane de români. Populaţia stabilă a României include cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni. Totodată, au fost numărați și cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România, dar și cetăţenii români plecaţi în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate. Pe de altă parte, nu au fost contabilizați cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni : la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată) și cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente). Un milion de persoane nu au putut fi recenzate Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică aproximativ un milion de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate - întreaga familie - pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată), se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică. Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%). Recenzorii au contabilizat faptul că 18.384.049 de persoane au fost prezente, în momentul în care aceștia au fost din casă în casă pentru a număra popilația României, iar 658.887 de români au fost declarați ca fiind ”absenți temporar”. În plus, au fost declarate 910.264 de persoane ca fiind plecate pe o perioadă îngelungată, iar 301.666 de români au fost trecuți în categoria- persoane temporar prezente. Rezultatele definitive ale RPL 2011 se vor obţine în urma prelucrării informaţiilor individuale din formularele de înregistrare ale recensământului. Diseminarea acestor rezultate, în România şi către organismele internaţionale, va fi realizată, conform programului anunţat, începând cu semestrul al II-lea 2013. Județul Prahova are cei mai mulți locuitori, populația din București a scăzut Și în București numărul locuitorilor a scăzut, astfel că dacă acum zece ani s-au înregistrat 1.926.334, în 2011 au fost numărate 1.677.985 de personae. Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400 mii locuitori însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400 – 700 mii locuitori concentrând 47,9% şi doar 2 judeţe au depăşit 700 mii locuitori reprezintând 7,7%. Din totalul de 19.043 mii persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678 mii persoane). Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3 mii), Suceava (cu 614,5 mii). Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii). În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu 71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%). |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |