Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Mesagerul de Covasna Prefectul judeţului Covasna, Codrin Munteanu, afirmă că autorităţile locale „aduc în mod forţat în zona etnică" disputa legată de steagul judeţului şi al unor localităţi. Codrin Munteanu a explicat ieri, într-o conferinţă de presă, că a atacat în contencios administrativ hotărârile privind steagul judeţului Covasna şi pe cel al staţiunii Covasna, pentru simplul motiv că în legislaţia românească nu sunt prevăzute aceste simboluri ale administraţiilor locale.„Singurul simbol care poate fi aprobat de autorităţile locale este legat de stemă. Nu există în legislaţia românească steag al unităţii administrativ teritoriale", a declarat Codrin Munteanu, arătând că şi predecesorul său, fostul prefect al judeţului Covasna Gyorgy Ervin, a atacat o hotărâre similară adoptată de Consiliul local Târgu Secuiesc, fiind prin urmare „de aceeaşi parte a baricadei" la acest capitol.Referindu-se la reacţiile vehemente ale preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna şi ale primarului oraşului Covasna în urma atacării în instanţă a celor două hotărâri, Codrin Munteanu a declarat că subiectul „este adus în mod forţat în zona etnică", deşi este o chestiune legată strict de lege.Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat recent că nu înţelege motivele pentru care noul prefect a atacat în contencios administrativ hotărârea legată de steagul judeţului, în condiţiile în care acesta este identic cu stema judeţului aprobată de Guvernul României.„Stema judeţului se bazează pe o stemă din secolul al XIV-lea care a fost întotdeauna stema ţinutului Trei Scaune (actualul judeţ Covasna - n.r), aprobată în perioada interbelică şi publicată în Monitorul Oficial în perioada regală, în anul 1928 (...) În 2007 a fost aprobată de Guvernul României, după Comisia heraldică, iar domnul prefect atacă acum steagul, care de fapt nu conţine altceva decât stema judeţului. Această stemă, acest steag este al naţiunii din judeţul Trei Scaune, deci vă daţi seama ce impact socio-politic, ce sensibilitate va avea la unguri", a declarat Tamas Sandor. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |