Căutare Numele cotidianului: Cotidianul Ministerul Afacerilor Externe cere Budapestei retragerea ambasadorului Ungariei la Bucureşti, susţin surse politice, citate de Realitatea TV. Ministerul Afacerilor Externe cere Guvernului ungar retragerea din post a ambasadorului acestei ţări la Bucureşti, Fuzes Oszkar, susţin surse citate de Realitatea TV. Decizia MAE apare în contextul declaraţiilor făcute de Fuzes miercuri legate de susţinerea de către statul ungar a autonomiei Ţinutului Secuiesc. Premierul Victor Ponta s-a grăbit miercuri să dea o replică dură secretarului de stat în MAE maghiar, Nemeth Zsolt, care ceruse cu o zi mai devreme arborarea steagului Ţinutului Secuiesc în Ungaria. Ponta a declarat că România nu acceptă obrăznicii şi lecţii şi a cerut ministrului de Externe Titus Corlăţean să răspundă imediat părţii maghiare. Solicitarea sa a avut imediat efect. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a explica declaraţiile secretarului de stat maghiar. Războiul steagurilor, purtat de ceva timp la nivel local, în secuime, s-a extins în mod oficial peste graniţă. "Vă rog, Ministerul de Externe, să dati un raspuns foarte ferm si clar ca nu acceptam nici un fel de, nu vreau sa folosesc un termen nediplomatic, as fi spus obraznicii, dar nu acceptam lectii de la nimeni de cum se aplica legile", a spus Ponta, în şedinţa de guvern. Nu vreau să cădem în capcana de a fi provocaţi, dar nici să pară că cineva ne dă lecţii de peste frontieră", a spus Ponta la începutul şedinţei de guvern, apreciind că secretarul de stat din MAE maghiar îşi face campanie electorală. Reacţia vehementă a premierului Ponta a venit în replică la declaraţiile unui oficial al Ministerului de externe maghiar, cunoscut de ani buni prin declaraţiile sale care susţin autonomia unui Ţinut Secuiesc. Concret, secretarul de stat în MAE ungar, Nemeth Zsolt, a declarat, marţi, că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc, scrie Mediafax. Steagul Ţinutului Secuiesc a fost arborat, marţi, într-unul din districtele din Budapesta şi deocamdată este neclar dacă îndemnul oficialului maghiar a fost ascultat şi de alţi primari din Ungaria. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat la puţin timp după intervenţia premierului Ponta că nu se aşteaptă la un scandal diplomatic şi că relaţiile cu oficialii din MAE român sunt foarte bune. La puţin timp după această declaraţie, făcută la Realitatea TV, diplomatul a fost convocat de urgenţă la MAE. Ministerul Român de Externe a detaliat ulterior mesajul transmis părţii maghiare. "Secretarul de stat George Ciamba i-a transmis ambasadorului Ungariei preocuparea faţă de declaraţiile şi demersul lansat de secretarul de stat în MAE ungar Zsolt Nemeth şi a informat că partea română nu acceptă şi nu va accepta astfel de declaraţii şi demersuri. A solicitat în termeni fermi părţii ungare stoparea iniţiativelor de acest gen, condamnând afirmaţiile oficialilor ungari care induc percepţia greşită a nerespectării de către România a normelor şi standardelor internaţionale în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, în condiţiile în care modelul românesc de protecţie a drepturilor minorităţilor este apreciat pe plan internaţional şi european", a precizat MAE într-un comunicat. Războiul steagurilor, faza locală Declaraţiile oficialului maghiar vin la câteva zile după ce steagul Ţinutul Secuiescu a fost scos din sala unde a fost învestit în funcţie noul prefect al judeţului Covasna, notează Mediafax. Disputa pe steagul secuiesc s-a reactivat după ce în noiembrie 2012 instanţa decis că este legală utilizarea unui astfel de drapel în Covasna. La ceremonie a fost prezent şi vicepreşedintele PSD Constantin Niţă care a declarat că autonomia Ţinutului Secuiesc nu poate fi pusă în discuţie. Niţă a mai declarat că afirmaţiile preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamaş Sandor, legate de autonomie sunt în opinia sa deranjante şi reprezintă "o reacţie emoţională". În noiembrie 2012, Tribunalul Covasna a respins acţiunea prefectului Codrin Munteanu care atacase în contencios administrativ hotărârea Consiliului Judeţean prin care a fost aprobat steagul judeţului. Prefectul de Covasna, Codrin Munteanu, declara, în iunie, într-o conferinţă de presă, că a atacat în contencios hotărârile Consiliului Judeţean Covasna şi Consiliului Local Covasna prin care au fost aprobate steagul judeţului, respectiv cel al oraşului Covasna, pe motiv că singurul simbol al unităţii administrativ-teritoriale care poate fi aprobat este stema. În martie 2008, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat o hotărâre privind includerea în statutul judeţului a unor însemne specifice: stema, drapelul şi fanionul judeţului Covasna, care să fie utilizate, în condiţiile legii, cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive, alături de drapelul naţional. Culorile drapelului şi ale fanionului sunt bazate pe combinaţia coloristică a stemei judeţului, aprobată prin hotărâre de guvern, şi anume albastru şi auriu. Pe 18 ianuarie preşedintele CJ Covasna le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc să arboreze pe faţada primăriilor drapelul secuiesc. "Am cerut acest lucru pentru că angajamentul faţă de Ţinutul Secuiesc este în inima noastră, dar şi în semn de solidaritate faţă de cei care au fost atacaţi de prefectul Codrin Munteanu pentru folosirea steagului secuiesc şi simbolurilor secuieşti, printre aceştia fiind şi primarul comunei Ozun", a afirmat Tamas. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |