Căutare Numele cotidianului: Gândul Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a dat, luni seara, un ultimatum în direcţia lui Oszkar Fuzes, ambasadorul maghiar la Bucureşti, căruia i-a amintit că orice ambasador care "vrea să devină un star de televiziune şi să spună mass-mediei româneşti cum ar trebui să ne modificăm noi Constituţia" va rămâne în aceeaşi zi fără mandat. PLUS: Isteria "comandoului românesc". Cum a atentat la "economia secuiască" un român mult prea preocupat de protecţia consumatorului maghiar "Există nişte limite foarte clare ale oricărui ambasador acreditat în orice ţară. El nu are a se pronunţa public cu privire la ce are de făcut un stat privind Constituţia sa", a declarat Corlăţean, la Realitatea TV, cu referire la gestul lui Fuzes, care a declarat recent, într-o intervenţie televizată din România, că susţine în totalitate afirmaţiile secretarului de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt privind steagul secuiesc, adăugând că ar sprijini şi modificarea articolului 1 din Constituţia României. Rugat să comenteze declaraţiile recente venite din partea mai multor oficiali maghiari şi scandalul arborării steagului secuiesc pe clădirile publice din România şi Ungaria, şeful diplomaţiei române a replicat: "Ce este nou în toate aceste lucruri? Această chestiune reprezintă o linie consecventă a politicii externe promovate la Budapesta. Dar astfel de atitudini nu sunt surprinzătoare". Corlăţean nu a ratat ocazia de a arăta cu degetul jocul electoral de la Budapesta. Spre exemplu, prin acordarea cetăţeniei maghiarilor din România, partidul lui Viktor Orban îşi lărgeşte bazinul de simpatizanţi. Cu toate că Budapesta a încercat să arate că acordă cetăţenia maghiarilor din România la fel cum le-am înapoiat-o noi, românii, celor de peste Prut, situaţia ungară are la bază criterii etnice, a subliniat Corlăţean. "Nu pot să neg public că Budapesta s-a uitat întotdeauna cu mare interes la modul în care evoluează relaţiile dintre Republica Moldova şi România, încercând să facă un transfer cu comunitatea maghiarilor din România. Noi ştim foarte bine asta şi nu trebuie să ne ascundem", a subliniat ministrul. Citeşte şi Ce a aflat întâmplător Ponta de la un secui: istoria steagului Ţinutului Secuiesc, care a fost arborat pe Parlamentul Ungariei. "E de un ridicol total"Citeşte şi Corlăţean aşteaptă o reacţie a Parlamentului român la arborarea steagului secuiesc la BudapestaFraţii de peste Prut, "elevul european cel mai merituos" Cu referire la Republica Moldova şi parcursul său european din ultimii ani, în vederea semnării - posibil la summitul de la Vilnius din această toamnă - acordurilor de asociere şi de liber schimb cu UE, precum şi pentru obţinerea liberalizării vizelor, Titus Corlăţean a subliniat că "fraţii şi prietenii noştri" de peste Prut au fost "elevul cel mai merituos". "Republica Moldova a făcut în ultimii ani nişte progrese realment impresionante. Vă aduc aminte că, doar acum câţiva ani, încă exista sârmă ghimpată pe Prut. S-au schimbat lucrurile fundamental", a declarat ministrul de externe, subliniind că, astăzi, Republica Moldova se află pe ultima sută de metri a negocierilor pe tema acordului de asociere. Corlăţean a atras atenţia şi asupra sprijinului guvernamental şi parlamentar acordat de România Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic. Spre exemplu, Bucureştiul a scăpat Chişinăul de povara traducerii legislaţiei europene şi i-a dat cele 80.000 de pagini de legislaţie pe care noi le-am tradus înainte de aderare. Citeşte şi Premierul R. Moldova, Vlad Filat, anunţă destrămarea coaliţiei guvernamentaleCiteşte şi Oficiali de rang înalt de la Chişinău interceptaţi într-un scandal de corupţieCe se va întâmpla cu ambasadorul Jinga Vorbind despre un alt parteneriat "solid" al României, acela cu Marea Britanie, şi despre cele două probleme recente - scandalul "hoardelor de imigranţi români" post-2014 şi cel al cărnii de cal -, Titus Corlăţean a avut doar cuvinte de laudă pentru ambasadorul nostru la Londra, Ioan Jinga, cel care a fost criticat de presa românească pentru o prestaţie foarte slabă în limba engleză, în direct la CNN. Întrebat ce se va întâmpla cu Jinga, care se află la final de mandat, Corlăţean s-a eschivat şi a preferat să sublinieze că diplomatul a fost foarte activ şi a susţinut cauza României la Londra, mai ales în ultima perioadă agitată. Fără a da un răspuns clar, Corlăţean a dat, totuşi, indicii că Jinga îşi păstrează postul. În ciuda dificultăţilor tehnice, a spus ministrul - referire la argumentul ambasadei privind o comunicare îngreunată din raţiuni tehnice cu studioul CNN -, Jinga mai are de gestionat dosare importante în Regatul Unit. O altă eschivă a lui Corlăţean a fost şi cu privire la Schengen. Ministrul nu a vrut să dea un răspuns privind data la care vom face, în sfârşit, parte din acest spaţiu, comentând că, oricum, importanţa lui nu ar trebui supraestimată. De asemenea, "Ne apropiem de momentul unei decizii foarte importante", a declarat Corlăţean, care a amintit decizia recentă a Olandei de a renunţa să ne condiţioneze votul pe Schengen de raportul pe Justiţie al Comisiei Europene. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |