Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat, vineri, că a solicitat primarilor UDMR din judeţ să arboreze steagul secuiesc pe clădirile primăriilor. "Mi-am asumat un gest de solidaritate faţă de primarii care au fost acţionaţi în judecată de către prefect pentru arborarea steagului secuiesc", a declarat Tamas Sandor, citat de cotidianul ungar Magyar Nemzet. "Le-am cerut acest lucru primarilor, fiindcă obligaţia noastră faţă de Ţinutul Secuiesc este în inimile noastre. Steagul secuiesc este simbolul unei comunităţi naţionale şi arborarea sa nu încalcă legea", a adăugat Tamas, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene UDMR Covasna. Continuă conflictul cu prefectul Liderul UDMR a subliniat că legislaţia din România nu interzice minorităţilor naţionale să-şi folosească simbolurile specifice. "Vrem să dăm o mai mare amploare simbolurilor noastre naţionale şi în al doilea rând să transmitem un mesaj de solidaritate cu primarul comunei Ozun care a fost târât în instanţă de prefect pentru că a arborat steagul secuiesc. Cu o dispoziţie a prefectului nu poţi să ştergi steagul din inima secuilor, nici identitatea naţională şi nici respectul faţă de simbolurile noastre naţionale", a argumentat Tamas Sandor pentru Agerpres. În acest sens, preşedintele CJ Covasna a avut deja o întâlnire cu primarii din zona Târgu-Secuiesc şi Sfântu-Gheorghe, şi speră ca săptămâna viitoare să îi convingă şi pe cei zona Baraolt-Covasna. Replica prefectului Prefectul Codrin Munteanu a declarat că în legislaţia românească nu sunt prevăzute aceste simboluri ale administraţiilor locale. "Singurul simbol care poate fi aprobat de autorităţile locale este legat de stemă. Nu există în legislaţia românească steag al unităţii administrativ teritoriale", a replicat Codrin Munteanu. La data de 8 noiembrie 2012, liderii UDMR Covasna au organizat la Sfântu Gheorghe o acţiune de protest împotriva prefectului denumită "Mitingul steagurilor secuieşti", la care au luat parte aproximativ 2.000 de etnici maghiari. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |