Căutare Numele cotidianului: România Liberă Deputatul UDMR de Sfântu Gheorghe Marko Attila susţine că este dreptul unei comunităţi de a-şi utiliza simbolurile şi că "a le avea în dulap" nu înseamnă un drept, adăugând că discuţia "furibundă" despre steagul secuiesc nu face altceva decât să mute atenţia publică de la subiecte mai importante, potrivit Mediafax. Deputatul UDMR de Sfântu Gheorghe Marko Attila a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, în legătură cu arborarea steagului secuiesc, că "este incontestabil" dreptul unei comunităţi de a avea simboluri proprii, dar şi de a le utiliza. "Este incontestabil dreptul unei comunităţi de a avea simboluri proprii. Este incontestabil dreptul de a le şi utiliza, deoarece a le avea în dulap nu înseamnă un drept", a spus Marko. Marko Attila a afirmat că toată discuţia "furibundă" despre acest subiect privind steagul secuiesc nu face altceva decât să mute atenţia opiniei publice de la subiecte mult mai importante ale ţării. "Pe de altă parte, eu cred că toată discuţia asta furibundă despre acest subiect nu face altceva decât să mute opinia publică de la subiecte mult mai importante ale ţării. Vedeţi, în ultimele zile nu s-a vorbit despre buget în presă. Aţi văzut dumneavoastră articole sau dezbateri la televiziuni despre amendamentele respinse, care vizează dezvoltări locale? Nu, pentru că am vorbit despre steaguri, despre conflicte diplomatice ş.a.m.d. Deci, probabil a fost un interes de a muta atenţia opiniei publice de la lucruri extrem de serioase la unele artificiale", a afirmat Marko Attila. În opinia deputatului UDMR, nu ar fi trebuit să se ajungă la un asemenea nivel politic, adică preşedinţi, prim-miniştri să aibă opinii despre acest subiect, întrucât el este unul regional, dar care "evident" vizează drepturile unei întregi comunităţi. "Pe de altă parte, repet, este incontestabil: comunitatea maghiară are dreptul de a-şi folosi propriile simboluri. Legea spune foarte clar condiţiile în care se arborează drapelul României şi cel al Uniunii Europene şi eu nu văd niciun fel de problemă ca, respectând această lege şi această obligaţie şi arborând aceste drapele, să adăugăm un simbol local", a conchis Marko Attila. Secretarul de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt a declarat, marţi, că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc. Citeşte şi: Hunor, despre scandalul steagului secuiesc: Este un conflict artificial. Toate localităţile au dreptul să îşi folosească simbolurile În replică, premierul Victor Ponta a cerut ministrului de Externe să adopte o atitudine fermă şi să transmită că România nu acceptă de la nimeni din străinătate "obrăznicii" şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, declara, miercuri, într-o intervenţie televizată, că asumă integral afirmaţiile secretarului de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt privind steagul secuiesc, el exprimând şi ideea că ar susţine modificarea art. 1 din Constituţiei României şi autonomia. Preşedintele Traian Băsescu a declarat referitor la afirmaţiile ambasadorului ungar privind modificarea Constituţiei României că va avea "o reacţie potrivită" atunci când şi preşedintele Ungariei va avea una, precizând că sunt alte instituţii care "gestionează viaţa de zi cu zi a ambasadorilor". Ungaria vrea o rezolvare prin dialog a situaţiei care a evoluat după ce România a interzis folosirea steagului secuiesc pe clădirile publice, a declarat secretarul de stat din Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth, afirmând că Budapesta nu vrea ca problema să fie ridicată la nivel european. El a afirmat că este în interesul Ungariei să rezolve situaţia prin dialog cu România, mai degrabă decât ca tensiunile să escaladeze. "Lucrăm pentru reducerea acestei tensiuni", a adăugat el. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |