Căutare

Scandalul iscat în jurul bentiţei tricolore purtate de eleva Sabina Elena, cu ocazia zilei de 15 martie într-o şcoală din localitatea Covasna, a ajuns şi în atenţia presei internaţionale. Ediţia electronică a revistei germane Der Spiegel acordă un spaţiu amplu subiectului într-un articol intitulat "Conflict în jurul tricolorului în România: bentiţa Elenei". 
"O bentiţă în culorile ţării a făcut-o erou naţional: o româncă de 15 ani a protestat la adresa colegilor maghiari şi a iscat valuri de patriotism. Guvernul încearcă să profite de această atmosferă pentru a promulga o reformă controversată", explică autorul Keno Verseck în preambulul articolului.
De unde a pornit şi unde s-a ajuns
Jurnalistul german scoate în evidenţă că totul a pornit de la dorinţa elevei de a "plăti o poliţă colegilor". "Ar fi trebuit să fie doar o poliţă plătită, un lucru obişnuit în rândul tinerilor care încă nu au învăţat să fie cumpătaţi. O ceartă banală între elevii unei şcoli de provincie a dat România peste cap. În data de 15 martie, Elena Sabina, din clasa a 9-a s-a prezentat cu o bentiţă tricoloră pe cap la Liceul Korosi-Csoma Sandor din Covasna, oraş situat în ţinutul minorităţii maghiare". Pentru a prezenta ceea ce a generat conflictul, sunt evocate declaraţiile elevei: "Anul trecut elevii maghiari ne-au arătat semne obscene şi ne-au fluierat cu ocazia zilei naţionale de 1 Decembrie. Nu am vrut să las asta fără un răspuns", a explicat Sabina. Ceea ce a urmat l-a şocat pe jurnalistul reputatei reviste Der Spiegel. "După doar câteva zile, fata de 15 ani a devenit eroul naţional al României. Presa a relatat la unison într-un stil strident patiotard despre fetiţa curajoasă care a dat replica minorităţii maghiare. În semn de solidaritate, în oraşele mari ale României au ieşit mii de oameni pe stradă. Elena şi mama ei au ajuns în emisiuni speciale ale posturilor de televiziune, iar pagina de Facebook creată în semn de solidaritate a atins peste 50.000 de susţinători".
Urmările politicii lui Ceauşescu
Pentru a descrie circumstanţele etnice în care are loc acest conflict, Verseck aminteşte că "oraşul Covasna este situat în sud-estul Transilvaniei şi dispune de 10.000 de locuitori, dintre care două-treimi sunt maghiari. La Liceul Korosi-Csoma-Sandor învaţă atât elevi maghiari, cât şi români, existând predare bilingvă. Însă aceasta este o alăturare suspectă. Nu doar la liceul amintit sau în oraşul Covasna, ci şi în întreaga regiune, denumită Ţinutul Secuiesc, unde de secole trăieşte o comunitate compactă de maghiari. Dictatorul Ceauşescu a încercat printr-o politică naţionalistă de asimilare să schimbe compoziţia etnică a regiunii. Asta a distrus pe termen lung relaţia dintre români şi maghiari. Foarte mulţi secui catolici privesc toţi romanii cu neîncredere, în timp ce mulţi români se simt un bastion al naţiunii pe un teritoriu ostil ocupat ilegal", mai menţionează sursa citată.
Promisiuni nerespectate
Cât despre gestul fetei, Verseck accentuează cu ironie că este vorba despre "o idee nu tocmai deşteaptă". "Rădăcinile conflictului datează din trecutul îndepărtat. În data de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, etnicii maghiari comemorează victimele războiului pentru libertate din 1848, când s-au răsculat împotriva ocupaţiei habsburgice. Cu această ocazie mulţi poartă cocarde în culorile roşu-alb-verde. Aşa au purtat şi tinerii din liceul Korosi-Csoma-Sandor. Nu este o idee deşteaptă în această zi să te prezinţi cu o bentiţă tricoloră la şcoală. Tocmai fiindcă românii au luptat în 1848 împotriva maghiarilor. Acesta a fost începutul sfârşitului dominaţiei maghiare în Transilvania. În 1920, prin tratatul de la Trianon, Ungaria a pierdut două-treimi din teritoriile sale, în dauna ţărilor vecine. Transilvania a revenit României. Prin Tratatul de la Trianon a fost promisă autonomia minorităţii maghiare şi a saşilor din Transilvania, însă această promisiune nu a fost niciodată respectată", subliniază Der Spiegel .
Miza
Verseck scoate la lumină miza reală a acestui conflict. "Solicitările pentru autonomie versus scindarea administrativă a Ţinutului Secuiesc. Aceasta este miza conflictului actual. Uniunea naţionalistă condusă de Victor Ponta vrea să impună o reformă teritorială majoră, prin care cele trei judeţe care compun Ţinutul Secuiesc să fie incluse în regiuni administrative diferite. Astfel minoritatea maghiară ar pierde foarte multe drepturi în învăţământ şi în administraţiile locale. Reprezentanţii politici ai minorităţii maghiare se opun vehement acestei reforme teritoriale şi solicită autonomia Ţinutului Secuiesc. Freamătul naţionalist din jurul scandalului bentiţei tricolore nu are rolul doar de a legitima controversata reformă teritorială, ci şi de a distrage atenţia de la alte iniţiative controversate. Aşa încearcă Guvernul Ponta să stopeze lupta împotriva corupţiei şi să acapareze controlul asupra justiţiei", consideră Verseck.
Generaţia urii
Ca o concluzie, Der Spiegel subliniază că atmosfera ultimelor zile din România a adus amintea de cea din martie 1990. "Ultimele zile i-au amintit inspectorului şcolar din judeţul Covasna, Irma Keresztely, de perioada de acum 23 de ani. În martie 1990, Transilvania a fost la un pas de un război civil între etnicii români şi maghiari, după ce foşti securişti au provocat altercaţii sângeroase între cele două părţi". "Este fără precedent ca o întâmplare aparent banală cu o bentiţă într-o şcoală să fie umflată la asemenea dimensiuni", confirmă Irma Keresztely. Însuşi avocatul George Tabalai, reprezentantul legal al Sabinei Elena, este surprins de intensitatea scandalului: "Elevii români şi maghiari din Covasna şi nu numai ar trebui să participe la mai multe proiecte comune, ca să se cunoască mai bine. În caz contrar în 10 ani o să avem alte generaţii ale urii".