Căutare

Guvernul a fost de acord să schimbe denumirea de rom în cea de ţigan deşi Ministerul Justiţiei nu a fost de acord, Ministerul de Externe a explicat că nu e cazul, Secretariatul General al Guvernului nu a dorit, iar instituţia pe care o conduceţi s-a opus. Care sunt pârghiile prin care această iniţiativă ar putea fi blocată, dacă legea va trece de Parlament?

C.A.: În primul rând am putea face apel la înţelepciunea parlamentarilor de a nu. În 2007 a mai fost o astfel de iniţiativă, Consiliul Legislativ s-a opus şi în cele din urmă nu s-a mai votat . Dacă totuşi va trece de Parlament, vor apărea probabil excepţii de neconstituţionalitate, iar Curtea Constituţională va trebui să dea un verdict. Am totuşi reţineri fiindcă gradul de predictibilitate al Curţii Constituţionale nu este foarte ridicat. Pe de altă parte e aici şi o falsă problemă, fiindcă degeaba folosim “persoane cu dizabilităţi” în loc de persoane cu handica, de vreme ce nu accesibilizăm locurile publice, degeaba folosim rom în loc de ţigan, dacă nu schimbăm condiţiile de viaţă ale acestei comunităţi.

Schimbând denumirea de rom în cea de ţigan, România nu încalcă anumite convenţii la care este parte?

C.A.: Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor spune că orice cetăţean are dreptul să se poate autoidentifica ca minoritate, fără să fie nevoit să suporte efecte negative ca urmare a acestei identificări.Mai mult acest lucru include şi dreptul de a-şi alege numele prin care o anumite minoritate se identifică. Reprezentanţii comunităţii rome din România nu au fost consultaţi înainte ca guvernul să-şi dea avizul pe această lege, ceea ce înseamnă o nouă încălcare a convenţiilor internaţionale

Ideea schimbării denumirii de rom, în cea peiorativă de ţigan a apărut în iniţiative legislative, dupa ce preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre confuzia care s-ar face intre romi şi români, ceea ce ar fi dus la degradarea imaginii ţării mai cu seamă în statele UE. La început europarlamentarul PDL, Sebastian Bodu a depus o rezoluţie, apoi deputatul PDL, Silviu Prigoană a depus un proiect de lege şi în fine guvernul a dat aviz pozitiv acestei iniţiative. E o politică de stat?

C.A.: Da, putem trage această concluzie. Sunetm într-o perioadă de criză, există o mare concurenţă asupra resurselor . Resursele sunt mai puţine, iar tendinţa de a căuta ţapi ispăşitori se observă tot mai bine pe scena politică autohtonă.  Romi pot deveni astfel ţapi ispăşitori pentru diferitele probleme cu care ne confruntăm

În cazul în care legea prin care denumirea de rom se schimbă în cea de ţigan, credeţi că vor apărea reacţii internaţionale?

C.A.: Vor fi consecinţe, în vreme ce percepţia noastră ca români, pe plan internaţional, nu se va schimba de loc

Mulţi politicieni susţin că termenul de ţigan, care istoric vorbind este asociat în spaţiul nostru cu cel de rob, e acceptat pe de altă parte, în Germania, unde e uzual Zigoner sau în Franţa, unde gitane e adesea folosit.

C.A.: În Germania sau Franţa, eu nu ştiu să existe mari comunităţi rome şi nici problemele pe care le au ţări ca România, Ungaria sau Slovacia în această chestiune. Gitane sau Gipsy traveler au cu totul alte conotaţii şi eu nu cunosc nici un stat european care să folosească peiorativul ţigan. 

Cum se face că guvernul se bazează pe argumente aşa zis lingvistice mai degrabă decât pe argumente legislative, devreme ce în toate discursurile publice oficialii s-au sprijinit mereu pe acordul Academiei Române?

C.A.: N-am văzut recomandarea Academiei Române la care face referire guvernul, dar am văzut alte analize lingvistice, care nu susţin acest punct de vedere. Senzaţia mea e că guvernul a vrut să scape repede de această problemă

Adică guvernul şi-a dat seama că e un cartof fierbinte şi a vrut să-l arunce cât mai repede în ograda parlamentului.

C.A.:Da 

De ce credeţi că formaţiunile politice din opoziţie nu au reacţional la această propunere în mod critic?

C.A.: Nu aduce popularitate politică acest subiect într-o societate în care un grad foarte ridicat din populaţie manifestă mai degrabă respingere faţă de populaţia romă. Un partid care s-ar fi opus ar fi scăzut în sondaje

Şi UDMR?

C.A.: Inclusiv UDMR

UDMR este la rândul ei reprezentanta unei comunităţi minoritare, ce-i drept mai mare decât comunitatea romă potrivit recensământului. N-ar trebui să fie solidară cu celelalte minorităţi?

C.A.: Cred că cele două comunităţi sunt la fel de mari, dar nici maghiarii nu sunt mai toleranţi decât românii în ceea ce-i priveşte pe romi. Există acest efect de discriminare între minorităţi sau chiar în interiorul unei minorităţi, de pildă femeile rome sunt dublu discriminate: odată de propria lor comunitate şi apoi în raport cu majoritatea.

În Ungaria partidul extremist Jobik a avut succes cu o campanie împotriva romilor. Credeţi că pe fondul crizei economice e posibilă apariţia unei spirale xenofobe pornind chiar de la această controversă “rom-ţigan”?

C.A.: Da, am avea astfel de evoluţii. Unii spun că e liniştea dinaintea furtunii, fiindcă toate sondajele arată că relaţiile sociale sunt normale. Depinde de clasa politică dacă va şti să gestioneze tensiunile care apar. Subiectul roma poate deveni un subiect de manipulare politică în contextul crizei economice. Diferenţa dintre România şi Ungaria este că aici sistemul electoral fărâmiţează astfel de opţiuni şi pe de altă parte în România actualele partide parlamentare au avut mereu în compnenţa lor tendinţe naţionaliste

Adică partidele tradiţionale, democratice au acoperit în România oferta naţionalistă

C.A.: De exemplu în 2004 actualul preşedinte a avut un discurs naţionalist, în orice caz anti-maghiar, atunci când UDMR a bătut palma cu Năstase în al doilea tur

Ce partid ar avea cel mai mult de câştigat în această perioadă de criză dacă ar apăsa pe pedala xenofobiei. Partidul de guvernământ, care ar putea în acest fel să îndrepte atenţia către alte probleme decât cele economice?

C.A.: Da, o poveste poate acoperi altă poveste. În Italia Berlusconi a fost acceptat cu un discurs anti-roma, tocmai fiindcă s-a spus că în acest fel îi blochează pe extremişti

Cu toate acestea Liga Nordului a rămas la guvernare, ceea ce înseamnă că cele două tendinţe xenofobe s-au potenţat într-un fel.

C.A.: Aici probabil că partidele ar putea să tempereze extremismele, dacă vor avea un acord tacit. Dacă nu, fiecare partid va încerca să atragă de partea lui electoratul cu tendinţe xenofobe

Acum două săptămâni ministrul de externe, teodor baconski a fost sancţionat de CNCD după ce, acum câteva luni, a făcut o declaraţie prin care sugera că infracţionalitatea romilor ar fi determinată fiziologic. A făcut contestaţie şeful diplomaţiei române?

C.A.: Încă nu i-am comunicat hotărârea motivată, fiindcă avem un termen de 15 zile pentru formularea ei. Aşteptăm să vedem ce va face, dacă e cazul ne judecăm în contencios. A fost o declaraţie neglijentă. Pesoanele aflate în funcţii importante şi formatorii de opinie trebuie să aibă grijă atunci când fac declaraţii legate de minorităţi

Astfel de sancţiuni au mai degrabă rolul de a-i responsabiliza pe aceşti demnitari.

C.A.: Da, deşi a mai fost cineva sancţionat şi apoi a ajuns şeful statului.

Nu prea funcţionează această responsabilizare, câtă vreme Teodor Baconschi este al doilea ministru de externe sancţionat de CNCD, după Adrian Cioroianu, care mai mult sau mai puţin metaforic a vorbit despre soluţia deportării romilor.

C.A.: Aversiunea faţă de romi e atât de mare în societatea noastră încât nu cred că sancţiunile CNCD îi descurajează pe politicieni,  totuşi nu suntem o instituţie comodă. Dar pentru declaraţii de felul celei dată de ministrul Baconschi, guvernul va trebui să răspundă în faţa rapoartelor privind drepturile omului, indiferent dacă CNCD dă sau nu sancţiuni. Orice incident de acest fel este inclus în rapoartele de ţară. Marea problemă a statelor estice este că nu mai există monitorizările UE, că posturile de radio de tip Europa Liberă au fost retrase, totul pornind de la premisa că România a devenit membră a Uniunii şi deci nu mai are nevoie. 

Credeţi că această modificare “rom-ţigan” se va produce?

C.A.: Am un presentiment că se va produce, dar este un act fără nici un fel de consecinţe, fiindcă orice normă juridică trebuie să aibă o ipoteză, o dispoziţie şi o sancţiune. Proiectul are o ipoteză, o dispoziţie, dar nici o sancţiune. Ce facem o să rebotezăm Agenţia Naţională pentru Romi în Agenţia naţională pentru Ţigani? Ce se va întâmpla dacă modificarea nu va avea loc?

Întrebarea este şi inversă ce se va întâmpla cu legea, fiindcă organizaţiile pentru romi vor continua să se opună, pentru că se considera că trecerea la denumirea de ţigani este o jignire.

C.A.:  Vor căuta soluţii juridice.

Vor putea merge la CEDO?

C.A.: Da. 

Se poate merge la CEDO pentru o lege?

C.A.: Nu, dar vor încerca să provoace probabil un răspuns oficial de la o instituţie a statului, în care se va folosire denumirea de ţigan. Vor merge în contencios, vor ajunge apoi la Curtea constituţională şi ulterior la CEDO.