Căutare

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad-Andras, a câştigat în luna iunie a anului trecut cel de-al doilea mandat de edil pe listele UDMR Covasna, cu aproape 80% din totalul voturilor valabil exprimate, în condiţiile unei prezenţe la vot de circa 46%.
Într-un interviu acordat AGERPRES, el vorbeşte despre realizările pe care le-a avut până acum, despre proiectele pe care le are în vedere pentru dezvoltarea municipiului reşedinţă de judeţ dar şi despre convieţuirea românilor cu maghiarii în judeţul Covasna.
Domnule Antal Arpad, sunteţi de cinci ani primarul municipiului Sfântu Gheorghe, o localitate cu aproape 55.000 de locuitori, pentru care aţi renunţat la Parlament. Cum credeţi că aţi influenţat ca primar acest oraş, câte dintre proiectele cu care aţi câştigat ultimele alegeri s-au realizat?Antal Arpad: Cred că a fost o decizie corectă când am decis să renunţ la Parlament şi să mă întorc acasă. Mă simt mult mai bine aici şi văd rezultatele muncii mele şi consecinţele deciziilor mele. Cred că a fost o decizie bună pentru că astfel pot ajuta în măsură mai mare comunitatea locală şi, nu în ultimul rând, cred că proiectele politice pe care le am se pot rezolva mai uşor de la nivel local decât parlamentar în acest moment. Îmi e foarte greu să scot ultimele 365 de zile din cei cinci ani, dar dacă e să mă refer doar la ultimul an aş spune că a fost foarte greu. Am fost în Opoziţie şi ştim că în România a fi la Putere sau în Opoziţie este o diferenţă foarte mare în ceea ce priveşte atenţia Guvernului, a ministerelor, a fondurilor care vin în localităţi. În Sfântu Gheorghe, din păcate, numai UDMR atrage fonduri, celelalte partide nu se preocupă cu a face lobby pentru a aduce bani. Deci, din acest punct de vedere, am avut un an foarte greu, practic, în ultimul an mai mult s-a luat de la noi, decât s-a dat. Dar nu mă plâng, pentru că nu sunt genul de om care se plânge. Avem foarte multe proiecte începute, foarte multe cu fonduri europene. Nu aş putea spune în ce procent am realizat promisiunile... Cred că procentul pe care mi l-au dat oamenii la sfârşitul mandatului trecut când m-au votat din nou, cred că acela e procentul realizărilor. Anul acesta am finalizat câteva proiecte importante, cum ar fi modernizarea ştrandului municipal. Şi tot anul acesta vom culege roadele unor proiecte pe care le-am semnat în mandatul anterior şi enumăr aici parcul industrial de la Câmpu Frumos şi parcul fotovoltaic, două proiecte foarte importante pentru întreaga comunitate. Obiectivul este să continuăm ce am început. Sunt foarte multe proiecte începute legate de reabilitarea unor străzi şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, iluminat public care aduc, din păcate, disconfort populaţiei, dar când se vor finaliza se vor bucura de aceste investiţii. Avem acum cel puţin 40 de şantiere în oraş şi aşa va fi şi în următorii doi ani.Majoritatea locuitorilor municipiului Sfântu Gheorghe, aproape 70% sunt de etnie maghiară. Aţi dorit să imprimaţi specificul etnic al acestui oraş şi în spaţiul public?Antal Arpad: Întotdeauna am spus că noi vrem ca această regiune în care trăim să aibă un statut special, astfel încât orice persoană care vine în zona noastră să vadă, să simtă că aici sunt oameni speciali, care sunt mai buni gospodari, mai solidari, mai atenţi unii cu alţii, cu oraşe mai curate, mai ordonate, mai frumoase. Din toate să simtă vizitatorul că a venit în altă regiune din această ţară. Ştim că nu e o zonă foarte bogată, dar pe mine ca primar nu PIB-ul mă interesează în primul rând, ci suma zâmbetelor, felul în care oamenii se raportează la oraşul în care trăiesc. Şi cred că pot spune după cinci ani că cetăţenii îşi iubesc mai mult oraşul, sunt mai ataşaţi de acest oraş şi sunt mai solidari unii cu alţii, iar acesta este cel mai mare succes al celor cinci ani ca primar.Sunteţi mulţumit de starea drumurilor? Spuneaţi că vă bazaţi mai mult pe fondurile europene, decât pe cele guvernamentale...Antal Arpad: Nu cred că există primar în Europa Centrală şi de Est care să fie mulţumit de starea drumurilor. Întotdeauna e loc de mai bine. Nu sunt mulţumit, e vorba de o lungime mare de drumuri care trebuie întreţinute şi reabilitate, dar cred că suntem pe un trend bun şi sper să o ţinem tot aşa. Evident, când eram la guvernare primeam mai mulţi bani decât cei care erau în Opoziţie. Nu e corect, am spus acest lucru şi atunci, nu cred că e un lucru bun să se dea atât de preferenţial fondurile către autorităţile locale (...) Dar acum, într-adevăr, fondurile europene sunt cele care ne pun în situaţia de a avea rezultate în condiţiile în care Guvernul nu ne ajută.

Cum staţi cu bugetul municipiului, sunt datorii mari? Care consideraţi că sunt cele mai urgente lucrări de investiţii în oraş?Antal Arpad: Niciodată nu am încheiat bugetul în deficit, în fiecare an am încheiat pe plus cu o sumă mai mare sau mai mică. Şi anul acesta avem un buget extrem de stabil, nu avem, cum au alte localităţi, arierate imense. Avem un buget ţinut sub control, aşa cum trebuie să fie bugetul unui bun gospodar. Ca lucrări de investiţii, urgenţe sunt toate şi multe. Sunt câteva proiecte începute, cum ar fi cele prin Ministerul Educaţiei care s-au blocat. De exemplu, este proiectul pentru clubul sportiv şcolar, stadionul mic e foarte important...Cum decurge programul de anvelopare a blocurilor? Aţi fost nemulţumit şi de programul ANL...Antal Arpad: În urmă cu câţiva ani eram pe locul I în ţară la acest capitol, acum nu mai ştiu cum stăm comparativ cu alte oraşe (...). Dar vă pot spune că este un program cu multe probleme, deoarece ministerul nu îşi îndeplineşte obligaţiile financiare asumate şi e vorba, totuşi, despre 50% din sume. Avem probleme şi cu unele asociaţii de proprietari care nu-şi plătesc contribuţiile, dar per total cred că reabilitările termice care s-au făcut au adus un confort în plus cetăţenilor. Noi nu am mers în primul rând pentru a alege acele blocuri care din punct de vedere urbanistic ar fi ajutat oraşul, şi am fost criticaţi pentru asta, ci am mers acolo unde erau cele mai mari probleme cu izolarea blocurilor. Aşa am ajuns să reabilităm un cartier cu blocuri de patru etaje care este ascuns în spatele altor blocuri cu zece etaje. Deci urbanistic nu a câştigat foarte mult oraşul, dar cetăţenii care trăiesc în aceste locuinţe au un confort sporit şi zâmbetul oamenilor e important. Din păcate, programul ANL este blocat. Nu se vând aceste locuinţe, preţul este foarte mare. Soluţia ar fi o descentralizare şi posibilitatea ca autorităţile locale să valorifice aceste locuinţe, iar din sumele câştigate să fie obligate să construiască alte blocuri. Ar fi astfel o posibilitate prin care tinerii ar putea cumpăra apartamente la un preţ rezonabil şi am avea bani ca să construim alte blocuri, ceea ce ar fi bine pentru toată lumea, şi pentru constructori, deoarece ştim cu toţii că acum construcţiile sunt în cădere.Aveţi un proiect pentru atragerea de specialişti în Sfântu Gheorghe. Cum merg lucrurile?Antal Arpad: Dacă am un regret, atunci e acela că programul „Hai acasă" nu a funcţionat aşa energic cum mi-aş fi dorit eu, dar am avut posibilitatea să dăm cam 30 de apartamente pentru învăţământ şi instituţiile de cultură din oraş, care le-au dat mai departe unor tineri specialişti. Încă mai am încredere în programul „Hai acasă", încă mai cred că acest program va porni în perioada viitoare, inclusiv prin investiţii din partea Primăriei, în sensul că vom construi şi noi case ca să atragem mai mulţi specialişti, nu doar prin a le pune gratuit la dispoziţie terenuri pentru locuinţe. În plus, împreună cu Consiliul Judeţean şi cu o fundaţie vom începe anul acesta, în luna august, să construim locuinţe pentru medici.Consiliul local finanţează adăpostul de câini de la Câmpu Frumos. S-a rezolvat problema câinilor comunitari în Sfântu Gheorghe?Antal Arpad: Trebuie să fim realişti - nici dacă toate oraşele din ţară ar construi adăposturi, problema câinilor comunitari nu se va rezolva atât timp cât la nivel legislativ nu se reglementează această problemă. Dacă ne uităm la statistici vedem că în acest adăpost de la Câmpu Frumos au fost duşi în jur de 1700 de câini comunitari. E o cifră imensă dacă ne gândim, dar totuşi, dacă ieşim pe stradă sigur o să întâlnim câini comunitari (...) Am pus un accent mare pe adopţii, peste 30% dintre câinii din adăpost au fost adoptaţi, iar din acest punct de vedere a fost un succes, dar tot nu sunt mulţumit de rezultate, pentru că mi-aş dori ca în momentul în care ies pe stradă singur, cu copiii sau cu bicicleta, să nu întâlnesc câini comunitari. Dar acest lucru nu e valabil încă în Sfântu Gheorghe.Cum stă oraşul la capitolul spaţii verzi? Aţi fost criticat că aţi tăiat mai mulţi copaci în ultimii ani...Antal Arpad: Cred că suntem unul dintre cele mai curate oraşe din ţară în ceea ce priveşte calitatea aerului, nu doar datorită spaţiilor verzi din oraş, ci şi mulţumită pădurilor din apropiere. Ştiu că în fiecare an a crescut suprafaţa spaţiilor verzi din oraş şi, într-adevăr, au fost cazuri în care trebuiau tăiaţi copaci foarte bătrâni care puneau în pericol cetăţenii şi autoturismele parcate pe stradă, dar întotdeauna ne-am străduit dacă am tăiat un copac să punem cel puţin alţi zece în loc.În Sfântu Gheorghe nu mai există sistem termic centralizat, toţi cetăţenii au centrale termice în bloc sau în locuinţe. Susţineţi ideea unui cost diferenţiat al gigacaloriei în funcţie de zonă?Antal Arpad: Dacă am trăi într-o ţară în care se pune accent pe echitate şi corectitudine, atunci normal ar fi să se dea diferenţiat subvenţii pentru cetăţeni, deoarece nu aceeaşi cantitate de gaz şi electricitate se consumă iarna la Sfântu Gheorghe sau la Tulcea, spre exemplu. Dar pentru că tot vorbim de diferenţieri între localităţi, atunci normal ar fi să se dea anumite sume şi pentru multiculturalitate sau bilingvism pentru că acest lucru costă. Nu spun că o tăbliţă bilingvă costă dublu cât una scrisă într-o singură limbă, dar sunt costuri suplimentare şi statul român nu acordă niciun ajutor pentru autorităţile locale pentru a acoperi aceste cheltuieli, care pe de o parte sunt legale, sunt, cred eu, logice şi normale, iar în anumite cazuri sunt chiar obligatorii prin lege. Nu compensează nimeni financiar. Ştiţi că sunt un adept al multilingvismului şi îmi doresc ca peste tot unde trăiesc mai multe comunităţi etnice să se vadă acest lucru, inclusiv prin inscripţii în spaţiile publice şi private.Municipiul Sfântu Gheorghe aspiră la titlul de „Capitală culturală europeană" a anului 2012. Credeţi că e competitiv?Antal Arpad: Suntem mândri de faptul că avem multe instituţii culturale de foarte bună calitate. Suntem singurul oraş din ţară de această dimensiune care are două teatre susţinute exclusiv de la bugetul local, unul românesc şi unul maghiar. Pentru că am amintit despre lipsa de echitate în alocarea fondurilor de la bugetul de stat către autorităţile locale aş putea spune că finanţarea culturii este poate cea mai discriminatorie, în sensul în care oraşele mari şi puternice au instituţii de cultură finanţate de minister, iar oraşele mici, chiar dacă au instituţii de cultură poate chiar mai bune, nu primesc niciun ajutor de la minister. „Capitala culturală europeană" este un proiect important al municipalităţii şi al societăţii civile din Sfântu Gheorghe şi nu numai. Ne-am impus în ultimii ani în regiune ca şi capitală culturală a Ţinutului secuiesc şi acum vrem să ne impunem ca şi capitală culturală a Europei. Cred că avem şanse şi suntem pregătiţi să ne luptăm şi cu Iaşiul, şi cu Clujul şi cu Timişoara. De altfel, suntem pe locul I în ţară în ceea ce priveşte fondurile care se alocă pentru cultură din bugetul local şi avem şi rezultate. Suntem printre primele locuri din ţară, trei sau patru, în ce priveşte olimpicii, iar acest lucru poate că se datorează şi investiţiilor în cultură.Ce ne puteţi spune despre investiţiile în turism şi cum stă municipiul Sfântu Gheorghe la capitolul spaţii de joacă pentru copii?Antal Arpad: Avem în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe staţiunea Şugaş Băi, care ne aparţine, şi care este o comoară micuţă şi frumoasă pe care am reuşit în cinci ani să o schimbăm în bine prin proiecte finanţate în principal din fonduri europene. Am investit sume foarte mari şi sperăm ca anul viitor să finalizăm investiţiile. Eu cred că viitorul unui oraş şi viitorul unei ţări constă în a-i motiva pe cei care doresc să devină cetăţeni utili pentru o comunitate să aibă cât mai mulţi copii. Din păcate toate politicile sociale din ultimii 23 de ani ai tuturor guvernelor, inclusiv cele din care a făcut parte şi UDMR, au avut politici prin care au încurajat pe cei care se află într-o sărăcie adâncă să aibă cât mai mulţi copii şi nu au avut politici de încurajare a păturii de mijloc să aibă cât mai mulţi copii. E o tragedie a acestei ţări din punctul meu de vedere. Evident nu avem foarte multe pârghii la nivel local ca să schimbăm ceva, dar mă bucur să văd că sunt foarte mulţi copii mici în acest oraş. Şi am văzut la recensământul din 2011 că Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe sunt reşedinţele de judeţ unde populaţia a scăzut în cea mai mică măsură la nivel naţional şi asta spune ceva. Nu avem probleme cu locurile în grădiniţe şi nici cu locurile de joacă. Creşa care va fi modernizată din fondurile europene va fi finalizată la sfârşitul anului viitor.Cum stă oraşul din punct de vedere economic şi care este situaţia şomajului?Antal Arpad: Rata şomajului în Sfântu Gheorghe este undeva la 3 la sută, deci destul de mică. Aş spune că e o rată „sănătoasă". Avem în schimb o problemă în ceea ce priveşte salariul mediu. Ne-am dori să fie mai mare şi de aceea cred că avem nevoie de noi investiţii în oraş, pentru a fi o concurenţă între agenţii economici, pentru ca ei să fie obligaţi să dea salarii mai mari. De aceea am conceput proiectul parcului industrial de la Câmpu Frumos, chiar dacă unii ne-au criticat sau au fost împotriva lui, eu cred că este foarte important şi trebuie să mergem înainte cu acest proiect.

V-au criticat pe motiv că vine prea târziu, că trebuia făcut în urmă cu mai mulţi ani...Antal Arpad: Ştiţi cum e, ca să dezvolţi ceva când economia bubuie este foarte uşor, dar să dezvolţi ceva în criză asta înseamnă că într-adevăr ai o echipă bună. Iar eu am o echipă bună cu care lucrez şi avem şansa să dezvoltăm acest oraş în criză.Ce argumente aveţi pentru a atrage investitorii? De ce ar veni la Sfântu Gheorghe?Antal Arpad: Seriozitatea oamenilor, în primul rând. Suntem oraşul cel mai estic al unei culturi şi civilizaţii vestice şi foarte mulţi investitori germani au venit în municipiul nostru, la Braşov şi la Târgu Secuiesc (...) având în vedere că aici trăiesc oameni serioşi pe care se pot baza şi pot face un business pe termen lung. Asta e cred cel mai important argument. Eu dacă aş fi om de afaceri şi aş dori să investesc poate nu m-aş uita unde trebuie să dau un salariu cu 50 de lei mai mic, ci m-aş uita unde sunt oameni serioşi. Asta e punctul nostru forte.Cât investiţi în susţinerea şi promovarea sportului?Antal Arpad: Niciodată banii nu sunt suficienţi pentru toate cluburile sportive. Aş aminti doar două dintre cele foarte multe care sunt în oraş - echipa de baschet feminin şi cea de futsal care luptă pentru titluri naţionale. Galopiada secuiască e un proiect de suflet pe care îl derulăm în parteneriat cu Consiliul Judeţean Covasna şi comuna Moacşa, este un proiect prin care secuii îşi arată dragostea faţă de acest sport şi faţă de cai. Şi avem un scop clar - să ajungem să câştigăm Galopiada naţională care se organizează la Budapesta. Anul acesta am cumpărat un cal, pentru că până acum am concurat cu un cal care nu era proprietatea noastră, şi avem încredere că acesta va fi un ambasador al oraşului, al regiunii şi ne va aduce premiul cel mare de la Budapesta. De altfel, sportul şi cultura contribuie la dezvoltarea comunităţii, încheagă comunitatea şi de aceea mereu am încercat să ţinem un echilibru între aceste proiecte şi cele de infrastructură.Care este relaţia dumneavoastră directă cu cetăţenii ? Cât sunteţi de „accesibil"?Antal Arpad: Sunt foarte accesibil, particip la foarte multe evenimente publice, deci şi fizic pot fi abordat. Am o comunitate de aproximativ 11.000 de oameni pe facebook care oricând pot să comunice cu mine. Sunt sute care îşi spun părerea despre oraş, dar sunt şi oameni, între cinci şi zece săptămânal, care mi se adresează în probleme personale sau rugăminţi punctuale ce ţin de funcţia pe care o am. În plus oricine intră pe site-ul Primăriei are posibilitatea de a trimite un mail care nu trece prin şapte secretariate, ci vine direct pe calculatorul de pe masa mea, deci am posibilitatea să citesc foarte multe înjurături, pentru că aici unii se pot ascunde sub anonimat. Da, acestea vin pe declaraţiile mele politice.Care este relaţia cu autorităţile statului? Dar cu comunitatea românească din oraş?Antal Arpad: Am o relaţie foarte bună cu toate instituţiile deconcentrate şi militare de la nivel local, chiar excepţionale cu Jandarmeria, Poliţia şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi alte instituţii deconcentrate, cu câteva excepţii din cauza unor schimbări venite de la centru. Cu Prefectura relaţia noastră e mai dificilă pentru că avem o abordare absolut diferită în ceea ce priveşte interpretarea legilor (...) Cred că am o relaţie corectă cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Consiliul local şi cred că am o relaţie foarte corectă şi cu cetăţenii de naţionalitate română. Eu nu fac diferenţă între un maghiar, român sau rom când vine la mine în audienţă, deci atitudinea mea e identică indiferent de limba în care vorbeşte. Cum apreciază comunitatea românească munca mea s-a văzut la alegeri unde am avut un scor din care reiese că aproximativ 40% dintre români m-au votat în condiţiile în care mai aveau trei candidaţi de naţionalitate română, deci aveau de unde alege (...) Cred că şi atitudinea mea faţă de cultura românească este una extrem de corectă. Nu în ultimul rând, şi aş sublinia acest lucru, cred că suntem singurul oraş din ţară unde funcţionează ideea şi principiul autonomiei culturale. Autonomia culturală înseamnă că reprezentanţii unei comunităţi care se află în minoritate pot decide impotriva majorităţii în chestiuni ce ţin de identitatea comunităţii respective, de învăţământ şi cultură. Deci, în Sfântu Gheorghe cei patru consilieri de naţionalitate română decid în ceea ce priveşte educaţia şi cultura românească din oraş fără ca cei 17 consilieri de naţionalitate maghiară să aibă posibilitatea să voteze împotriva lor, fiind în majoritate. Şi cred că ăsta e un semn de normalitate, un semn de respect şi un model care ar trebui preluat şi de alte oraşe din ţară în ce priveşte comunitatea maghiară.Cum apreciaţi la ora actuală relaţia dintre români şi maghiari? Sunteţi unul dintre liderii comunităţii maghiare şi militaţi deschis pentru drepturi, pentru afirmarea identităţii şi simbolurilor acesteia.Antal Arpad: Cred că e o relaţie normală, cu momente dificile uneori. Sunt momente dificile mai ales atunci când unii încearcă să intervină din zone care nu cunosc specificul locului. De câte ori Bucureştiul încearcă să interpreteze o neînţelegere, pentru că nu aş folosi cuvântul conflict, între comunitatea românească şi cea maghiară iese scandal. Deci, e ca atunci când într-o familie se ceartă soţul cu soţia şi vine poliţistul să facă dreptate, cam aşa văd eu relaţia dintre Bucureşti, românii şi maghiarii din Secuime, nu doar din Sfântu Gheorghe. În rest, eu cred că atât la nivel politic, cât şi la nivelul cetăţenilor, relaţiile sunt normale. Avem o viziune diferită în ceea ce priveşte viitorul la nivel politic şi comunitar şi aici cred că e o problemă pentru că s-a comunicat foarte puţin şi s-a explicat foarte puţin cine şi ce îşi doreşte, şi este o temă pentru acasă pentru toţi ca să rezolvăm această problemă dacă dorim să trăim aici în linişte şi pace. Noi, maghiarii, vrem să fim respectaţi şi dorim să rămânem pe pământurile noastre natale. Cei care nu cunosc realităţile încearcă să ne trimită undeva acasă, în Ungaria sau în Mongolia, dar toată lumea trebuie să înţeleagă că aici e casa noastră. Eu dacă vreau să mă duc la mormântul străbunicului meu nu trebuie să mă duc în altă ţară, nici dacă vreau să mă duc la mormântul străbunicului străbunicului meu (...). Eu îmi doresc nişte conducători pentru această ţară capabili să explice acest lucru pentru cetăţenii români, dar nu am văzut încă un conducător în ultimii 90 de ani care să spună şi să explice concetăţenilor săi cine sunt maghiarii, cine sunt secuii, şvabii, saşii şi ce caută ei în Transilvania şi unde e casa lor. De fapt ar trebui să fie o mândrie pentru români că noi trăim aici, că nu am plecat. Cred că ţara a devenit mult mai săracă prin faptul că evreii şi saşii au plecat şi îmi pare rău că nu avem conducători care să vorbească despre existenţa acestor comunităţi pe teritoriul statului român ca despre un lucru bun şi nu ca despre un pericol şi ca despre o povară pentru români (...) Şi mai trebuie înţeles un lucru : nu noi am plecat de aici, de pe aceste pământuri, ci graniţele s-au schimbat peste capetele noastre. Noi ţinem la pământul nostru natal şi nu vrem să plecăm de aici, iar acest lucru se vede şi din datele ultimului recensământ, că am plecat într-o măsură mai mică decât cetăţenii de naţionalitate română din Moldova sau alte regiuni. Eu mereu am spus că relaţiile dintre români şi maghiari, dintre comunităţile etnice în general, trebuie guvernate de respect. Dacă există respect totul se rezolvă. Evident, îmi iubesc simbolurile şi îi respect pe cei care îşi iubesc simbolurile, chiar dacă sunt diferite de ale mele. Nu cred că ţara aceasta e mai săracă dacă la Sfântu Gheorghe sau în alte 130 de localităţi din ţară steagul secuiesc este arborat alături de steagul românesc. Nimeni, niciodată nu a schimbat steagul României cu cel secuiesc, ci l-a pus alături şi eu cred că acest aspect este foarte important pentru că este un semnal al comunităţii secuieşti care vrea să trăiască în continuare în această ţară, dar doreşte în acelaşi timp să fie respectată (...) Bineînţeles că am fost jigniţi şi comunitatea a reacţionat ca atare. Noi suntem o naţie de luptători şi funcţionăm altfel psihologic decât alte comunităţi (...) Şi mai cred că se poate aştepta toată lumea să respectăm acest stat exact în măsura în care acest stat ne respectă pe noi.Aveţi un vis măreţ sau o ambiţie pe care puteţi să ne-o dezvăluiţi?Antal Arpad: Visul meu este să trăiesc într-o Europă unde oamenii se respectă (...) Îmi doresc să trăiesc ca cetăţean european, cetăţean român şi ca cetăţean care trăieşte într-o regiune autonomă numită „Ţinutul Secuiesc", care nu este împotriva intereselor României, şi, dacă am un vis, este să ajung guvernatorul „Ţinutului secuiesc".Oana Mălina Negrea/AGERPRES

• Antal Arpad s-a născut în 10 august 1975 în localitatea Rupea, din judeţul Braşov şi este de profesie sociolog, absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj. Între anii 2004 şi 2008 a fost deputat în Parlamentul României, iar în urma alegerilor locale a preluat funcţia de primar deţinută anterior de Albert Almos.

În actualul mandat colaborează cu un consiliu local format în majoritate de reprezentanţi ai UDMR, respectiv 14 consilieri UDMR, unul al Partidului Civic Maghiar şi câte doi de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal.