Căutare

Parlamentarii lasa pe seama viitorului Legislativ o lista lunga de proiecte cu incarcatura politica, printre care legile sigurantei, lustratia, reglementarea Companiei Energetice Nationale, bugetul de stat si bugetul asigurarilor de stat pe anul viitor, care nu au putut fi adoptate din lipsa consensului politic. Activitatea Camerei Deputatilor si a Senatului a fost aproape blocata in ultimele doua saptamani din cauza ca parlamentarii sunt plecati in circumscriptiile electorale in care candideaza pentru un nou mandat. Nici la nivelul conducerii Parlamentului situatia nu este diferita. Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a incercat de doua ori sa se intruneasca in cursul acestei saptamani, fara succes insa, deoarece la sedinta nu au fost prezenti decat 4 deputati din cei 13 membri, astfel ca nu au putut lua nici o decizie in privinta Ordonantei de urgenta privind amanarea aplicarii majorarii salariilor cu 50% pentru profesori. Aceasta OUG este ultimul act normativ intrat la Camera Deputatilor, si care isi asteapta votul, dintr-o lunga lista de proiecte care, desi promise, nu au fost discutate si supuse votului in legislatura 2004-2008.

Legile securitatii nationale, blocate la Senat

Legile securitatii nationale sunt blocate la comisiile de resort din Senat, scrierea lor starnind inca de la inceputul acestei legislaturi vii dispute intre Palatul Cotroceni si PNL, dar si intre PNL si PSD.

In aprilie 2007, Legile securitatii nationale, mai putin proiectul privind statutul ofiterului de informatii, au fost adoptate tacit, fara nici o modificare, de catre Camera Deputatilor, din cauza absenteismului parlamentarilor din cele doua comisii sesizate, cea juridica si cea pentru aparare, in conditiile in care toate partidele, inclusiv cele care au boicotat sedintele, in special PNL, PC, UDMR, dar si PSD, si chiar Traian Basescu, au deplans eludarea de catre o camera a acestor proiecte.

Singurul proiect din pachet care are traseu legislativ invers, de la Senat la Camera, este cel privind Statutul ofiterului de informatii. Proiectul se afla la comisiile juridica si de aparare ale Camerei Deputatilor, dupa ce a fost adoptat de Senat, cu amendamente consistente. Prin acest act normativ, ofiterii de informatii au devenit "functionari publici cu statut special", in cazul in care nu sunt cadre militare in activitate. Prevederile cele mai radicale ale liberalilor referitoare la interzicerea expresa a infiltrarii ofiterilor acoperiti in politica, mass-media si justitie au fost eliminate si reformulate. Printr-un amendament al liberalului Daniel Ilusca, ofiterilor le sunt interzise si asocierea si apartenenta politica si sindicala, ca si dreptul de a candida si  de a fi alesi in administratia publica locala, in Parlament sau ca presedinte al Romaniei. Ei nu pot desfasura nici o activitate politica, cu exceptia dreptului la vot. Acest amendament inlocuieste versiunea anterioara a liberalilor potrivit carora se interzicea expres folosirea ofiterilor sub acoperire in presa, sindicate, justitie, culte, sindicate. Ilusca sustine ca acele prevederi referitoare la ofiterii sub acoperire ar putea fi reluate odata cu discutiile privind Legea contrainformatiilor.

Lustratia asteapta din 2006 votul Camerei

Proiectul legii lustratiei, initiat de cativa parlamentari liberali, printre care si Mona Musca, in vara anului 2005, a fost adoptat de Senat in aprilie 2006 si de atunci nu s-a reusit votarea lui in Camera Deputatilor. Textul a fost tinut la Comisia juridica, unde nici macar nu s-a inceput dezbaterea lui. Liberalii au fost singurii care, an dupa an, la inceputul sesiunilor parlamentare, au anuntat lustratia ca si prioritate. Cu toate acestea, nu s-au facut demersuri concrete pana in urma cu cateva saptamani, cand presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a cerut introducerea textului pe ordinea de zi a plenului, chiar si fara raport.

Statutul minoritatilor, fara sustinere in Parlament

Un alt proiect blocat in Parlament din cauza mizei sale politice este Statutul minoritatilor nationale. Trimis de Guvern Legislativului in 2005, ca si proiect de lege, textul a fost respins de Senat, dar nu a mai putut trece de Camera Deputatilor. De altfel, adoptarea documentului sustinut numai de UDMR, care l-a si impus Coalitiei care guverna in acel moment, nu a mai fost posibila din cauza destramarii aliantelor politice dintre partidele aflate la putere.

Bugetul de stat, in sarcina viitorului Legislativ

Una dintre cele mai importante restante pentru viitorul Parlament este bugetul de stat si bugetul asigurarilor de stat pe anul viitor. Proiectul Guvernului actual a ajuns in Legislativ, dar comisiile de resort au primit ca termen de depunere a raportului 13 decembrie. De asemenea, si domeniu energetic va fi reglementat, cel mai probabil, de catre Parlamentului urmator. Textul OUG prin care s-a decis infiintarea Companiei Energetice Nationale (CEN) a fost inregistrat la Senat si a fost repartizat comisiei economice, care a primit ca termen de finalizare a raportului 16 decembrie. CEN a starnit controverse in randul politicienilor, cel mai vehement opozant inaintea infiintarii Companiei declarandu-se presedintele PSD Mircea Geoana.