Căutare

Taberele de ĹŁigani români din capitala Spaniei se tem că cele întâmplate în FranĹŁa se vor petrece foarte curând şi în Spania. AsociaĹŁiile ĹŁigăneşti susĹŁin însă că acest lucru este puĹŁin probabil.

"Au spus la televizor că ne vor da câte 300 de euro ca să plecăm de îndată acasă, în România...". Femeia care vorbeşte se numeşte LuminiĹŁa, este ĹŁigancă româncă şi trăieşte în aşezarea "El Gallinero" (CoteĹŁul) din Madrid. Ca şi ea, mulĹŁi din cei 800 de locuitori ai acestei "tabere" (cea mai mare din Spania cu populaĹŁie rromă) au auzit "ceva" despre deportările de ĹŁigani români din FranĹŁa şi cred că aici li se poate întâmpla ceva identic, scrie Publico. Ori că, pur şi simplu, vor fi expulzaĹŁi fără nici o explicaĹŁie. Pentru aşa numita "reîntorcere voluntară" pusă în practică de Guvernul lui Nicolas Sarkozy, fiecare expulzat primeşte 300 de euro şi 100 în plus pentru fiecare copil.

"În România nu este nimic" Locuitorii "CoteĹŁului" reiterează că ei nu au făcut nimic rău şi că nu vor să se întoarcă în România, pentru că acolo "este iadul", cum îl descrie Aron, de 19 ani. O ştiu cei care s-au întors de curând în ĹŁara lor şi, la vederea panoramei, s-au întors din nou în Spania. "Numai ce m-am întors din România, am stat o lună acolo, m-am întors la Madrid pentru că acolo nu este nimic", spune Armando, de 18 ani, în timp ce îşi leagănă copilul, nou născut, în braĹŁe. "Foarte rău trebuie să o ducă România dacă ei preferă să stea aici, unde nu au nimic", spune Paco Pascual, voluntar care îi ajută pe locuitorii din "CoteĹŁ". Pentru Pascual, postura Guvernului Spaniei faţă de acest colectiv este şi mai rea decât cea din FranĹŁa: "Pentru că nu îi expulzează, dar nici nu face nimic pentru a le îmbunătăţi situaĹŁia. Îi lasă pur şi simplu să putrezească". În Spania trăiesc 50.000 de ĹŁigani din Europa de Est, majoritatea în aşezări izolate, în tabere. MulĹŁi provin din localitatea Ţăndărei, din România, unde pot câştiga, cel mult, 20 de euro pe lună. În Madrid, în schimb, cei afectaĹŁi spun că pot câştiga şi 15-20 de euro pe zi, în economia subterană. "Cu 20 de euro putem cumpăra pâine, pui, ouă, o sticlă de Coca Cola, lapte şi biscuiĹŁi pentru copii", rezumă Marina, altă ĹŁigancă ce trăieşte în Madrid, în mizerie.

MulĹŁi minori sunt forĹŁaĹŁi să cerşească, în loc să meargă la şcoală Zvonurile continuă să circule printre grupurile de ĹŁigani, care fac "cor" în faĹŁa colibelor. "Ne-au zis că în zece zile trebuie să plecăm", repetă LuminiĹŁa. "Cine v-a zis?". "Nu ştiu", răspunde femeia ridicând din umeri. Una din principalele probleme ale colectivului sunt minorii, împinşi să cerşească şi cu un indice ridicat al abandonului şcolar. "Politica socială spaniolă nu ajută la integrare. Trebuie să existe un proces de integrare şi acesta trebuie început cu copiii, în educaĹŁie", critică Daniela Sabina Radu, ĹŁigancă româncă proaspăt scăpată dintr-o căsătorie forĹŁată în ĹŁara sa şi care acum conduce asociaĹŁia Rrom-Madrid, care are peste 200 de membri.

Primii ĹŁigani români au sosit în 1999 în Madrid Primele grupuri de ĹŁigani au ajuns în 1999 şi şi-au aşezat tabăra în Malmea, la periferia Madridului, după cum semnalează Joaquin Lopez Bustamante în articolul său "Bărcile de imigranĹŁi ale asfaltului". Numărul de ĹŁigani a tot crescut, mai ales din 2002 încoace, de când a fost suprimată viza pentru români şi bulgari şi au putut veni în Spania nestingheriĹŁi. "Despre marginalizarea acestor ĹŁigani, este necesar să vedem care este punctul de plecare, represiunea brutală pe care au suferit-o în România, mai ales în epoca dictatorului Ceauşescu", afirmă Lopez Bustamante, purtătorul de cuvând al Institutului de Cultură Ţigănească, care priveşte cu "preocupare" cele întâmplate în FranĹŁa. Alte organizaĹŁii, precum FundaĹŁia Secretariatului Ţigănesc şi Union Romani, de asemenea au reclamat cele întâmplate şi sunt dispuşi să ajungă la cele mai înalte instanĹŁe europene.

Bulgarii, mai bine integraĹŁi Chiar dacă majoritatea ĹŁiganilor străini din Spania sunt români, există şi o colonie de ĹŁigani bulgari. Aceasta este concentrată în Castilla y Leon şi, spre deosebire de vecinii lor, "sunt mai bine integraĹŁi, cu excepĹŁia unor tineri ĹŁigani care se ocupă cu furturile, în stradă", explică preşedinta AsociaĹŁiei Hispano-Bulgare pentru Integrare şi Dezvoltare, Boika de Vanegas. Colonia îşi concentrează activitatea profesională în ferme agricole şi mici afaceri locale. Preşedintele FederaĹŁiei AsociaĹŁiilor de ImigranĹŁi Români în Spania, Miguel Fonda-Ştefănescu, spune că nu se pune problema ca în Spania să se întâmple, pe termen scurt, ceea ce s-a petrecut în Italia, FranĹŁa sau Republica Cehă vizavi de ĹŁiganii români.

ONU, de partea ĹŁiganilor Atât pentru a evita atacuri internaĹŁionale, cât şi pentru a preveni astfel de viitoare situaĹŁii în Spania, Fonda-Ştefănescu  cere numirea unui "apărător sau investigator care să studieze vulnerabilităţile libertăţilor şi drepturilor din ConstituĹŁia Europeană". Momentan, instituĹŁia care s-a apropiat cel mai mult de aceste cerinĹŁe este ONU, care vineri a insistat cu tărie ca Guvernul FranĹŁei să îndeplinească prevederile ConvenĹŁiei despre Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială. "La fel ca şi cu restul imigranĹŁilor, sunt învinuiĹŁi ĹŁiganii pentru problemele societăţii, cu care nu au nici o legătură. Îi alungă pentru că sunt ĹŁigani, nu pentru că sunt infractori", susĹŁine Fonda-Ştefănescu.

Sursa fotografie: