Căutare

Taberele de ţigani români din capitala Spaniei se tem că cele întâmplate în Franţa se vor petrece foarte curând şi în Spania. Asociaţiile ţigăneşti susţin însă că acest lucru este puţin probabil.

"Au spus la televizor că ne vor da câte 300 de euro ca să plecăm de îndată acasă, în România...". Femeia care vorbeşte se numeşte Luminiţa, este ţigancă româncă şi trăieşte în aşezarea "El Gallinero" (Coteţul) din Madrid. Ca şi ea, mulţi din cei 800 de locuitori ai acestei "tabere" (cea mai mare din Spania cu populaţie rromă) au auzit "ceva" despre deportările de ţigani români din Franţa şi cred că aici li se poate întâmpla ceva identic, scrie Publico. Ori că, pur şi simplu, vor fi expulzaţi fără nici o explicaţie. Pentru aşa numita "reîntorcere voluntară" pusă în practică de Guvernul lui Nicolas Sarkozy, fiecare expulzat primeşte 300 de euro şi 100 în plus pentru fiecare copil.

"În România nu este nimic" Locuitorii "Coteţului" reiterează că ei nu au făcut nimic rău şi că nu vor să se întoarcă în România, pentru că acolo "este iadul", cum îl descrie Aron, de 19 ani. O ştiu cei care s-au întors de curând în ţara lor şi, la vederea panoramei, s-au întors din nou în Spania. "Numai ce m-am întors din România, am stat o lună acolo, m-am întors la Madrid pentru că acolo nu este nimic", spune Armando, de 18 ani, în timp ce îşi leagănă copilul, nou născut, în braţe. "Foarte rău trebuie să o ducă România dacă ei preferă să stea aici, unde nu au nimic", spune Paco Pascual, voluntar care îi ajută pe locuitorii din "Coteţ". Pentru Pascual, postura Guvernului Spaniei faţă de acest colectiv este şi mai rea decât cea din Franţa: "Pentru că nu îi expulzează, dar nici nu face nimic pentru a le îmbunătăţi situaţia. Îi lasă pur şi simplu să putrezească". În Spania trăiesc 50.000 de ţigani din Europa de Est, majoritatea în aşezări izolate, în tabere. Mulţi provin din localitatea Ţăndărei, din România, unde pot câştiga, cel mult, 20 de euro pe lună. În Madrid, în schimb, cei afectaţi spun că pot câştiga şi 15-20 de euro pe zi, în economia subterană. "Cu 20 de euro putem cumpăra pâine, pui, ouă, o sticlă de Coca Cola, lapte şi biscuiţi pentru copii", rezumă Marina, altă ţigancă ce trăieşte în Madrid, în mizerie.

Mulţi minori sunt forţaţi să cerşească, în loc să meargă la şcoală Zvonurile continuă să circule printre grupurile de ţigani, care fac "cor" în faţa colibelor. "Ne-au zis că în zece zile trebuie să plecăm", repetă Luminiţa. "Cine v-a zis?". "Nu ştiu", răspunde femeia ridicând din umeri. Una din principalele probleme ale colectivului sunt minorii, împinşi să cerşească şi cu un indice ridicat al abandonului şcolar. "Politica socială spaniolă nu ajută la integrare. Trebuie să existe un proces de integrare şi acesta trebuie început cu copiii, în educaţie", critică Daniela Sabina Radu, ţigancă româncă proaspăt scăpată dintr-o căsătorie forţată în ţara sa şi care acum conduce asociaţia Rrom-Madrid, care are peste 200 de membri.

Primii ţigani români au sosit în 1999 în Madrid Primele grupuri de ţigani au ajuns în 1999 şi şi-au aşezat tabăra în Malmea, la periferia Madridului, după cum semnalează Joaquin Lopez Bustamante în articolul său "Bărcile de imigranţi ale asfaltului". Numărul de ţigani a tot crescut, mai ales din 2002 încoace, de când a fost suprimată viza pentru români şi bulgari şi au putut veni în Spania nestingheriţi. "Despre marginalizarea acestor ţigani, este necesar să vedem care este punctul de plecare, represiunea brutală pe care au suferit-o în România, mai ales în epoca dictatorului Ceauşescu", afirmă Lopez Bustamante, purtătorul de cuvând al Institutului de Cultură Ţigănească, care priveşte cu "preocupare" cele întâmplate în Franţa. Alte organizaţii, precum Fundaţia Secretariatului Ţigănesc şi Union Romani, de asemenea au reclamat cele întâmplate şi sunt dispuşi să ajungă la cele mai înalte instanţe europene.

Bulgarii, mai bine integraţi Chiar dacă majoritatea ţiganilor străini din Spania sunt români, există şi o colonie de ţigani bulgari. Aceasta este concentrată în Castilla y Leon şi, spre deosebire de vecinii lor, "sunt mai bine integraţi, cu excepţia unor tineri ţigani care se ocupă cu furturile, în stradă", explică preşedinta Asociaţiei Hispano-Bulgare pentru Integrare şi Dezvoltare, Boika de Vanegas. Colonia îşi concentrează activitatea profesională în ferme agricole şi mici afaceri locale. Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Imigranţi Români în Spania, Miguel Fonda-Ştefănescu, spune că nu se pune problema ca în Spania să se întâmple, pe termen scurt, ceea ce s-a petrecut în Italia, Franţa sau Republica Cehă vizavi de ţiganii români.

ONU, de partea ţiganilor Atât pentru a evita atacuri internaţionale, cât şi pentru a preveni astfel de viitoare situaţii în Spania, Fonda-Ştefănescu  cere numirea unui "apărător sau investigator care să studieze vulnerabilităţile libertăţilor şi drepturilor din Constituţia Europeană". Momentan, instituţia care s-a apropiat cel mai mult de aceste cerinţe este ONU, care vineri a insistat cu tărie ca Guvernul Franţei să îndeplinească prevederile Convenţiei despre Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială. "La fel ca şi cu restul imigranţilor, sunt învinuiţi ţiganii pentru problemele societăţii, cu care nu au nici o legătură. Îi alungă pentru că sunt ţigani, nu pentru că sunt infractori", susţine Fonda-Ştefănescu.

Sursa fotografie: