Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Adevărul Copiii căldărarilor din cartierul Tache din Bacău sunt luaţi în fiecare dimineaţă de acasă de către educatorii de la Şcoala „Domniţa Maria“ şi aduşi la grădiniţă. Indiferent de vreme, două cadre didactice merg pe la casele rromilor după micuţi. „Dacă nu facem acest lucru, părinţii nu-şi dau interesul să-i aducă. De voie, de nevoie, copiii vin la gradiniţă“, explică Emilia Alexandru, educator. Unii sunt atât de săraci încât nu au nici încălţări pentru a ieşi pe poartă. Alţi copii de rromi sunt nevoiţi să-i care la grădiniţă şi pe fraţii mai mici lăsaţi în grijă de către părinţi. „Mama şi tata au plecat cu noaptea-n cap. Eu sunt cea mai mare şi am grijă de surorile mai mici. Asta mică nu ştiu câţi ani are. Abia merge. O ţin în braţe până la grădiniţă“, ne spune Diana Stănescu, o ţigăncuşă de cinci ani. Surioara ei de patru ani zadarnic şi-a căutat o pereche de papuci prin casă. În cele din urmă, pentru a nu o lăsa pe educatoare să aştepte foarte mult la poartă, s-a lăsat păgubaşă. „Nu o singură dată aceşti copii ajung la şcoală dezbrăcaţi sau desculţi. Sunt copii buni, care au nevoie de educaţie. Numai astfel se pot schimba în bine. Dar le trebuie înţelegere şi ajutor“, este de părere Cecilia Deaconu, directorul Şcolii Nr. 8. Drumul micuţilor până la grădiniţă durează mai bine de o oră. Unii se îmbulzesc la jucării, în timp ce alţii se uită cu jind la caietele şi creioanele colorate. Educatoarea însă are alte planuri. Ea îi mobilizează pe micuţi şi îi duce la baie pentru a se spăla pe mâini şi pe faţă, „ritual“ de care cei mai mulţi uită. „Abia după ce mă conving că sunt cât de cât curaţi mă apuc de lucru. Cu unii pot lucra, cu alţii mai puţin“, recunoaşte educatoarea. „Să înveţe să scrie şi să citească“ Unii căldărari ţin mult ca odraslele lor să înveţe carte. „În cazul acestora, când ajungem la poartă, copiii sunt gata pregătiţi de grădiniţă şi bine îmbrăcaţi, chiar elegant“, ne spune institutorul Răzvan Tănase. Sunt însă şi părinţi care cu greu pricep de ce odraslele lor trebuie să-şi tocească coatele de băncile şcolilor. „Să meargă la şcoală cât să înveţe să scrie şi să citească. Ca să facă oale şi cazane n-au nevoie de multă carte“, crede Elena Stănescu. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |