Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Adevărul
Anul şi data apariţiei: 06-02-2013
Tematica: problematica steagului secuiesc
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Lucian Negrea
Titlul articolului: Preşedintele CJ Harghita îi cere explicaţii lui Ponta în „războiul steagurilor
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://adevarul.ro/news/politica/presedintele-cj-harghita-cere-explicatii-ponta-razboiul-steagurilor-1_5112a2284b62ed5875e16e4d/index.html


Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a reacţionat dur în „războiul steagurilor". El i-a transmis premierului că şi locuitorii din judeţul Harghita plătesc aceleaşi taxe ca şi cei din restul ţării. El i-a cerut premierului Victor Ponta să-i explice de ce alţii au voie să îşi arboreze steagul în judeţ, doar celor din secuime fiindu-le interzis. Summary ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Program post-masteral în domeniul adopţiei, la Universitatea de Vest d... Administratori de firmă din Vâlcea arestaţi pentru evaziune cu un prej... Familia tinerei ucise în Marea Britanie spune că aceasta ar fi fost co... „Nu sunt comentator politic şi de obicei nu comentez declaraţiile sau demersurile unor politicieni, atât din ţară, cât şi din străinătate, dar cred că suntem lezaţi de drepturi (maghiarii - n.r.). Trăim într-un stat de drept şi eu nu cred că este corect ca 39 de judeţe să poată să aibă un steag şi judeţele Harghita şi Covasna, unde plătim aceleaşi taxe şi impozite, să nu aibă acelaşi drept. Constituţia este aceeaşi şi aici, şi în alte judeţe", a declarat Borboly. Borboly Csaba este iniţiatorul hotărârii prin care steagul secuiesc a devenit drapelul Harghitei, judeţ unde a fost arborat pentru prima dată pe instituţiile publice. El i-a cerut premierului Victor Ponta şi o explicaţie pentru care nu se poate arbora steagul ţinutului secuiesc. „Aştept un răspuns de la domnul Victor Ponta, de ce în Harghita nu avem voie să avem steagul judeţului, cum au celelalte judeţe?", a precizat Borboly. Întregul scandal a izbucnit după ce secretarul de stat în Ministerul de Externe maghiar, Nemeth Zsolt, a catalogat gestul prefecţilor drept „agresiune prin simboluri". Zsolt a adăugat că Guvernul ungar aşteaptă de la cel român să ia măsuri pentru oprirea unor astfel de agresiuni împotriva maghiarilor care trăiesc în Ardeal. În plus, acesta le-a cerut reprezentanţilor consiliilor judeţene din Ungaria să arboreze steagul secuiesc pentru a fi solidari cu maghiarii din Harghita şi Covasna. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, consideră că nu există „un război al steagurilor" între cele două ţări vecine, România şi Ungaria. Acesta a subliniat totodată că arborarea drapelului Ţinutului Secuiesc este un „drept natural" al secuilor. Într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV, Fuzes a declarat că „nu este vorba despre niciun fel de provocare" şi că nu se aşteaptă să fie vreun scandal între cele două ţări. „Cred că nu e vorba de niciun incident diplomatic, am o relaţie foarte bună cu MAE şi vom regla (n.r. - problema) în mod normal şi civilizat", a susţinut ambasadorul maghiar. Premierul Victor Ponta a avut o reacţie dură în urma acestor afirmaţii şi i-a cerut ministrului de Externe să adopte o atitudine fermă şi să transmită Guvernului ungar că România nu acceptă de la nimeni lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor. „Vă rog, domnule ministru de Externe, înainte să plecaţi la Bruxelles, să daţi un răspuns - nu dumneavoastră, ministerul - un răspuns foarte ferm şi foarte clar că nu acceptăm niciun fel de - eu nu vreau să folosesc un termen nediplomatic, aş fi spus în mod normal «obrăznicii» - dar nu acceptăm niciun fel de lecţii de la nimeni de cum se aplică în România legile, inclusiv cele privind funcţionarea autorităţilor locale. Cred că avem cele mai înalte standarde din Europa de reprezentare a minorităţilor, de autonomie a structurilor locale", a explicat premierul Victor Ponta.
Citeste mai mult: adev.ro/mhtapg    

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.