CÄutare Numele cotidianului: AdevÄrul Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, care este Ĺi preĹedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), a declarat joi, la Sibiu, cÄ scandalul steagului secuiesc este unul „artificial" Ĺi cÄ ambele diplomaĹŁii au avut reacĹŁii „disproporĹŁionate". ĹTIRI PE ACEEAĹI TEMÄ Scandia Sibiu: Produsele retrase din Marea Britanie nu conĹŁineau carne... Victor Ponta, la Sibiu: „Nimeni nu va pierde vreun leu din pensie în u... Premierul Victor Ponta, despre cazul Berbeceanu: „Vreau sÄ mÄ asigur c... Iohannis a declarat joi, la Sibiu, cÄ ar fi bine ca atât reprezentanĹŁii României cât Ĺi cei ai Ungariei „sÄ se calmeze". „Am pÄrerea cÄ ar face bine sÄ se calmeze Ĺi unii Ĺi alĹŁii. Aceste chestiuni nu se rezolvÄ niciodatÄ prin declaraĹŁii ambalate Ĺi dintr-o parte Ĺi din cealaltÄ parte. Nu cred cÄ este important cum mi se pare, era mai important cum li se pare diplomaĹŁilor care puteau sÄ rÄmânÄ la un limbaj diplomatic între ei Ĺi sÄ nu iasÄ în public cu acest scandal artificial. DupÄ mine este un scandal artificial. DupÄ pÄrerea mea ambele pÄrĹŁi au hipereacĹŁionat. Sunt reacĹŁii disproporĹŁionate Ĺi de o parte Ĺi de alta. Indiferent cât ne ambalÄm Ĺi ne umflÄm în pene suntem vecini Ĺi am face bine sÄ ne comportÄm ca atare", a spui primarul Sibiului, care a adÄugat cÄ atât el, cât Ĺi Forumul German, nu agreeazÄ ideea autonomiei pe criterii etnice. „Eu personal nu agreez variante de autonomie pe criterii etnice Ĺi am mai spus-o de multe ori, Ĺi asta este poziĹŁia oficialÄ a Forumului German. Noi credem în autonomie administrativÄ, dar nu pe criterii etnice. Ĺi autonomia culturalÄ este foarte binevenitÄ, dar dacÄ se intrÄ pe teritoriul unei autonomii administrative Ĺi culturale etnice atunci lucrurile intrÄ într-o zonÄ pe care am mai avut-o acum nu foartew mulĹŁi ani în fosta Iugoslavie Ĺi prefer sÄ nu avem aĹa ceva", a mai spus Iohannis. Disputa pe steagul secuiesc s-a reactivat dupÄ ce, în noiembrie 2012, instanĹŁa a decis cÄ este legalÄ utilizarea unui astfel de drapel în Covasna. Pe 18 ianuarie, preĹedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe Ĺi Târgu Secuiesc sÄ arboreze pe faĹŁada primÄriilor drapelul secuiesc. „Am cerut acest lucru pentru cÄ angajamentul faĹŁÄ de Ţinutul Secuiesc este în inima noastrÄ", a explicat Tamas Sandor. Scânteia conflictului a sÄrit în urmÄ cu câteva zile, atunci când steagul Ţinutului Secuiesc a fost scos din sala unde era învestit în funcĹŁie noul prefect al judeĹŁului Covasna. La ceremonie a fost prezent Ĺi vicepreĹedintele PSD Constantin NiĹŁÄ, care a declarat cÄ autonomia Ţinutului Secuiesc nu poate fi pusÄ în discuĹŁie. NiĹŁÄ a mai declarat cÄ afirmaĹŁiile preĹedintelui Consiliului JudeĹŁean Covasna, TamaĹ Sandor, legate de autonomie sunt în opinia sa deranjante Ĺi reprezintÄ „o reacĹŁie emoĹŁionalÄ". Spiritele s-au încins dupÄ ce secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe maghiar, Nemeth Zsolt, a condamnat poziĹŁia autoritÄĹŁilor române faĹŁÄ de maghiarii din Transilvania. „Nu exagerez când spun cÄ suntem în faĹŁa unei agresiuni simbolice", a fost declaraĹŁia cu care Nemeth Zsolt a reaprins disputa româno-maghiarÄ. Ca urmare, oficialul ungar, cunoscut pentru poziĹŁiile sale pro-autonomie, i- a îndemnat pe primarii din Ungaria sÄ arboreze, în semn de solidaritate, steagul Ţinutului Secuiesc. Astfel, unii dintre vecinii de peste Tisa s-au conformat Ĺi au ridicat steagul secuiesc, marĹŁi, într-unul dintre districtele din Budapesta. Premierul Victor Ponta nu a temperat nici el spiritele Ĺi i-a cerut ministrului de Externe, Titus CorlÄĹŁean, sÄ adopte o atitudine fermÄ. Citeste mai mult: adev.ro/mhuj0g |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |