Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Adevărul
Anul şi data apariţiei: 08-02-2013
Tematica: problematica steagului secuiesc
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Lucian Negrea
Titlul articolului: „Războiul steagurilor“: secuii au arborat pentru prima oară stindardul într-un moment de fraternizare cu românii
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://adevarul.ro/news/politica/razboiul-steagului-secuii-arborat-oara-stindardul-intr-un-moment-fraternizare-romanii-1_5114ec684b62ed5875eb37ec/index.html


„Războiul steagurilor" a încins relaĹŁiile dintre România şi Ungaria. Guvernele de la Bucureşti, respectiv Budapesta au adoptat poziĹŁii dure în această dispută. Întregul conflict a pornit însă de la un steag. Este vorba de simbolul pe care maghiarii doresc să-l arboreze pe instituĹŁiile oficiale din Ţinutul Secuiesc. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Autorităţile judeĹŁene din Bekes, Ungaria, au arborat steagul secuiesc.... Ţinutul secuilor, în oglinda Transnistriei Lucian Mândruţă, pe pagina sa de Facebook: „Azi sunt şi eu secui. Prim... Începuturile poveştii steagului secuiesc în România nu sunt, însă, atât de conflictuale pe cât este situaĹŁia din prezent. Dacă acum există o dispută majoră între români şi maghiari, momentul în care a fost arborat pentru prima dată steagul secuilor a reprezentant unul de fraternizare între români şi secui. În anul 1595, Mihai Viteazul obĹŁine două victorii importante împotriva Imperiului Otoman, prima la Călugăreni şi a doua la Giurgiu. Aceste două victorii au creeat contextul favorabil pentru ca Mihai Viteazul să forĹŁeze cucerirea Transilvaniei. Această provincie se afla sub dominaĹŁie maghiară, fiind condusă de principele Andrei Báthory. Unul dintre momentele cheie a fost bătălia de la Şelimbăr. Aici intră în joc Moise Secuiul, care i-a mobilizat pe iobagii secui din zona actualului Târgu Mureş. Practic, secuii s-au răsculat împotriva propriei conduceri şi au trecut de partea românilor conduşi de Mihai Viteazul. Bătălia de la Şelimbăr a fost câştigată, aportul secuilor fiind unul decisiv. După victoria de la Şelimbăr şi intrarea triumfală în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, oraşul Tîrgu-Mureş va fi printre primele care recunoaşte stăpânirea lui Mihai Viteazul. Drept urmare, acesta îl va lua sub protecĹŁia sa şi va acorda libertate iobagilor secui.   Steagul lui Moise Secuiul Răscoala iobagilor secui a fost una spontană. Conduşi de Moise Secuiul, aceştia aveau nevoie de un stindard care să îi reprezinte în luptă. Steagul arborat şi astăzi de secui este stidardul pe care iobagii lui Moise Secuiul l-au arborat în războiul purtat alături de Mihai Viteazul. Steagul secuiesc are semnificaĹŁii multiple şi îndeamnă la pace şi înĹŁelegere: Albastrul de pe steagul secuiesc simbolizează cerul şi pacea Dunga aurie care străbate steagul simbolizează pământul, pe care secuii îl consideră aur. Această semnificaĹŁie pleacă de la faptul că armata lui Moise Secuiul era formată din iobagi, adică ţărani care munceau pe pământurile unui stăpân. Luna şi steaua de pe steag simbolizează echinocĹŁiile, adică factorul de echilibru. Steaua are dublă semnificaĹŁie: ea simbolizează cele şase microscaune secuieşti, pe lângă echinocĹŁiu. Ce spun românii şi ce spun maghiarii „Războiul steagului" are la bază o contradicĹŁie simplă: maghiarii vor să-şi arboreze simbolul, iar autorităţile române nu sunt de acord. Maghiarii şi secuii susĹŁin că acest steag este un simbol regional. Ei îşi argumentează poziĹŁia şi explică că fiecare judeĹŁ din România are propriul steag şi propriile simboluri, pe care le arborează chiar şi pe instituĹŁiile oficiale. De partea cealaltă, românii susĹŁin că maghiarii încalcă legea arborării simbolurilor naĹŁionale prin afişarea steagului alături de simbolurile oficiale ale statului român.
Citeste mai mult: adev.ro/mhwiic    
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.