Căutare

Decizia Consiliului Judeţean (CJ) Covasna prin care a fost aprobat steagul judeţului a fost anulată de Curtea de Apel Braşov, însă conducerea CJ spune că nu va îndepărta drapelul de pe sediul instituţiei şi că decizia instanţei arată că sunt „două tipuri de judeţe: cele româneşti şi cele secuieşti". Decizia Curţii de Apel Braşov este irevocabilă. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Şoric rămâne cu averea intactă, după ce a câştigat lupta cu inspectori... VIDEO Fabrica de steaguri secuieşti are „o avalanşă de comenzi" Ungaria - România / Un partid extremist maghiar pregăteşte un marş în ... Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că, potrivit unei sentinţe postate, miercuri, pe site-ul Curţii de Apel Braşov, instanţa a admis recursul declarat de fostul prefect al judeţului Covasna Codrin Munteanu împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Covasna şi a dispus anularea parţială a unei hotărâri a CJ Covasna din 2008, mai exact a articolului prin care s-a aprobat steagul şi fanionul judeţului. Decizia Curţii de Apel Braşov este irevocabilă. Preşedintele CJ Covasna a spus că nu cunoaşte motivarea sentinţei, dar că este "foarte clar" că instanţa a anulat hotărârea prin care s-au aprobat steagul şi fanionul judeţului. Tamas a susţinut că acest lucru înseamnă că, atât în aplicarea şi interpretarea legilor, cât şi în ochii fostului prefect, în România există "două tipuri de judeţe: cele româneşti şi cele secuieşti". "Avem aceleaşi drepturi, aceeaşi Constituţie, dar iată că în judeţele şi localităţile româneşti ai voie să ai un steag al comunităţii locale, în schimb în cele secuieşti nu există această posibilitate, deşi legislaţie şi drept există în acest sens", a spus preşedintele CJ Covasna. Tamas a prezentat şi o fotografie care arată că, în faţa clădirii în care funcţionează Curtea de Apel Braşov, Prefectura şi CJ Braşov, este arborat steagul judeţului Braşov. "Deci se vede foarte clar că ceea ce este permis judeţului Braşov, dar şi altor judeţe din ţară, nu se poate în judeţul nostru", a afirmat el. Preşedintele CJ Covasna a prezentat şi alte fotografii, cu steagurile altor judeţe, precum Arad, Ialomiţa, Alba, Constanţa, Maramureş, Timiş, şi ale multor localităţi. "Şi noi, secuii, avem un sentiment la fel de puternic, cum au şi românii faţă de însemnele româneşti, însă noi nu beneficiem de respect. Nu avem respect din partea autorităţilor centrale - şi aici înţeleg şi Prefectura, care este un picior al autorităţii centrale - şi asta nu este bine pentru că aceste simboluri, aceste sentimente sunt mai puternice decât ameninţările venite din partea autorităţilor centrale", a spus Tamas. El a menţionat că, în timp ce premierul Victor Ponta "a vorbit frumos" la Congresul UDMR în privinţa simbolurilor, realitatea din teritoriu arată altfel. "Noi nu am fost de acord cu Constituţia României, dar întotdeauna am respectat după ce a fost aprobată. Din fericire, avem doi aliaţi: unul este Constituţia şi legile ţării, iar al doilea este populaţia din Ţinutul Secuiesc, pentru că nu este un moft al unui politician, ci este voinţa şi sentimentul comunităţii", a adăugat Tamas. Preşedintele CJ Covasna a precizat că nu va îndepărta de pe sediul instituţiei steagul judeţului. "Cu siguranţă nu voi îndepărta steagul. Aştept prefectul, fostul prefect, forţele de ordine publică, Jandarmeria, nu ştiu cine o să vină ca să ia steagul, dacă vor, dar eu nu o voi face", a conchis el. În martie 2008, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat o hotărâre privind includerea în statutul judeţului a unor însemne specifice: stema, drapelul şi fanionul judeţului Covasna, care să fie utilizate, în condiţiile legii, cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive, alături de drapelul naţional. Culorile drapelului şi ale fanionului sunt bazate pe combinaţia coloristică a stemei judeţului, aprobată prin hotărâre de guvern, şi anume albastru şi auriu. Steagul preia culorile şi elemente ale steagului secuiesc. Fost prefect de Covasna Codrin Munteanu declara, în iunie anul trecut, că a atacat în contencios hotărârile Consiliului Judeţean Covasna şi Consiliului Local Covasna prin care au fost aprobate steagul judeţului, respectiv cel al oraşului Covasna, pe motiv că singurul simbol al unităţii administrativ-teritoriale care poate fi aprobat este stema. "Singurul simbol care poate fi aprobat legal, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi prevăzut ca atare ca simbol al unităţii administrativ-teritoriale este stema. Nu există în legislaţia românească conceptul de steag al unităţii administrativ-teritoriale", spunea Munteanu. Totodată, el preciza că simbolurile unor unităţi administrativ-teritoriale nu sunt nici româneşti, nici maghiare, nici săseşti sau secuieşti, ci ale tuturor locuitorilor unităţii respective. La sfârşitul anului trecut, Tribunalul Covasna a respins acţiunea prefectului de atunci Codrin Munteanu, care atacase în contencios administrativ hotărârea Consiliului Judeţean prin care a fost aprobat steagul judeţului. Ulterior, Prefectura a făcut recurs la sentinţa Tribunalului.
Citeste mai mult: adev.ro/mootj9