Căutare

Articolul: 

Frattini: România, ţine-ţi criminalii acasă!

23 Feb 2009 Adrian Deoanca

Ministrul italian de Externe susţine că România trebuie să dea garanţii că infractorii nu vor mai ajunge ĂŽn Italia. Replica omologului său român a fost promptă: „Nu sprijin o retorică ce face astfel de disocieri“.

„Franţa a expulzat doar ĂŽn anul 2008 mai mult de 7.000 de cetăţeni români, iar Italia a expulzat aproximativ 40. În acest context, autorităţile române trebuie să ofere garanţii că nu vor mai exista infractori români pe străzile noastre“, a declarat Franco Frattini, ĂŽnainte de ĂŽnceperea dezbaterilor ĂŽn Consiliul pentru Afaceri Generale şi Afaceri Externe ce a avut loc luni la Bruxelles. „Vom continua să primim români care lucrează respectând legea, dar ĂŽn acelaşi timp vom fi fermi cu cei care nu respectă legea“, a adăugat Frattini, potrivit agenţiei italiene Adnkronos.

Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a respins solicitarea omologului său, argumentând că românii şi italienii au drepturi egale şi nu se poate vorbi de o vină anticipată. Ministrul român a subliniat că prezumţia de nevinovăţie reprezintă un principiu fundamental al statului de drept. „Toţi cetăţenii europeni sunt egali, inclusiv ĂŽn faţa legii. Şi din acest punct de vedere avem clar dorinţa de a respecta valorile şi normele europene, ĂŽn tot spaţiul de apartenenţă la UE. Nu sprijin o retorică ce face disocieri pe criterii ce nu-şi găsesc suportul ĂŽn valorile europene“, a adăugat şeful diplomaţiei române.

Guvernul României nu poate restrânge arbitrar libera circulaţie a propriilor cetăţeni, ĂŽntrucât ar ĂŽncălca nu numai drepturile omului, dar şi tratatele europene ĂŽn vigoare. În plus, decizia de a nu permite unui cetăţean să părăsească teritoriul propriei ţări nu poate fi bazată decât pe conduita personală, iar existenţa unor condamnări anterioare nu justifică automat o astfel de măsură.

Diaconescu urma să meargă luni la Roma ĂŽmpreună cu Franco Frattini pentru a discuta ĂŽn detaliu măsurile de siguranţă pe care Roma le-a adoptat sub imperiul isteriei naţionale provocate de infracţiunile recente pentru care sunt ĂŽnvinovăţiţi cu precădere imigranţii români.

În tot acest timp, cronica neagră a aventurilor românilor ĂŽn Italia continuă să se scrie. Presa italiană continuă să dedice materiale ample aşa-zisei criminalităţi a imigranţilor români. Cotidianul „Corriere della Sera“ titrează: „Crime, violenţe, furturi: cazul român“ şi anunţă că românii sunt acuzaţi de 15% din omuciderile comise de străini ĂŽn Italia şi de 37% din furturile care au autori imigranţi.

Totuşi, un cetăţean român cu reşedinţa la Roma a fost accidentat mortal de un tânăr italian care conducea beat şi drogat. De asemenea, o traducătoare română implicată ĂŽn instrumentarea dosarelor judiciare ale multor infractori români din Italia, inclusiv ĂŽn cazul Romulus Mailat, a fost agresată la Roma de români care au ameninţat-o cu moartea. Duminică, o româncă suspectată de crimă s-a sinucis ĂŽntr-o ĂŽnchisoare din sudul Italiei.

Bătrâna nevăzătoare de 83 de ani bătută şi violată pe 15 februarie de un român ĂŽn oraşul Pavia a murit luni la spital. Autorul român al agresiunii se află ĂŽn arest. Presa italiană scrie şi despre ultimele informaţii privind cazul cuplului de români acuzaţi că l-au ucis pe administratorul blocului ĂŽn care locuiau, după care au tranşat cadavrul pentru a-l potrivi ĂŽntr-o valiză. Georgeta Nichita a recunoscut că l-a lovit pe bărbat cu un obiect tare, dar susţine că acesta i-a făcut avansuri sexuale. „Mi-a spus că dacă nu pot plăti restanţele trebuie să-i ofer altceva şi a ĂŽncercat să mă sărute.“ Femeia a completat cu cinism: „L-am ucis, iar apoi mi-am pus un pahar de vin şi mi-am aprins o ţigară. Mi-am dat jos hainele murdare de sânge şi am făcut un duş. Apoi mi-am chemat soţul“, le-a spus Georgeta Nichita interogatorilor.

Politizarea infractorilor
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat luni că „există o problemă de implementare a legii ĂŽn statul italian“ şi o problemă de asigurare a liniştii şi ordinii publice ĂŽn această ţară de către autorităţi. Predoiu a adăugat că Ministerul Justiţiei italian a solicitat ĂŽn ultimii doi ani transferul ĂŽn ţară a doar 57 de deţinuţi români din totalul de 953 de condamnaţi ĂŽn Peninsulă. Predoiu a prezentat rezultatele acordului de cooperare judiciară româno-italian. 13 deţinuţi au fost transferaţi efectiv ĂŽn România, 8 au fost eliberaţi condiţionat de autorităţile italiene, iar pentru restul procedurile sunt ĂŽn curs de executare. „Ministerul italian al Justiţiei nu a formulat până acum nici o plângere privitoare la cooperarea cu autorităţile române. Singurele declaraţii referitoare la infracţionalitatea cetăţenilor români ĂŽn Italia au venit din zona politică“, a spus Predoiu. Statisticile Ministerului Justiţiei arată că circa 40 la sută dintre inculpaţii sau condamnaţii pentru care instanţele româneşti au emis mandate europene de arestare s-ar afla ĂŽn Italia. În 2007, instanţele româneşti au emis 270 de mandate europene pentru urmăriţi care au ajuns ĂŽn Italia, din care autorităţile italiene au executat 173. De multe ori instanţele italiene refuză executarea mandatelor de arestare emise de cele româneşti. (Dorin Petrişor)