Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 25-10-2008
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Daniela Vitelaru
Titlul articolului: Un sfert dintre italieni ar vrea să trăiască în România
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.cotidianul.ro/cum_au_fost_prinsi_violatorii_din_italia_video-73913.html


Numele cotidianului

Articolul: 

Un sfert dintre italieni ar vrea să trăiască în România

25 Oct 2008 Daniela Vitelaru

Studiile susţin că vinovată de imaginea proastă a românilor este numai presa. Italienii de rând par însă sătui de subiectul “românii din Italia”.


La Târgul de comunicare publică încheiat la Milano, joi, 23 octombrie, au fost prezentate primele rezultate ale cercetărilor privind percepţia reciprocă a imaginii între români şi italieni. Proiectul ItRo a fost explicat unui public de numai 20 de persoane, dintre care jumătate oficialităţi.

Reprezentanţii Fundaţiei IULM Milano, Unimpresa Romania (Asociaţia întreprinderilor italiene în România) în colaborare cu cercetătorii CURS (Centrul de sociologie urbană şi regională Bucureşti) au dezvăluit raporturile de simpatie şi colaborare dintre cele două ţări: România şi Italia.

La prezentarea rezultatului cercetării a luat parte şi Dan Jurcan, directorul Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG) care a amintit despre proiectul de îmbunătăţire a imaginii în curs de desfăşurare în Peninsulă.

Datele dau la iveală o realitate aproape perfectă, singurul vinovat găsit pentru înăsprirea raporturilor dintre cele două state fiind comunicarea neadecvată a mass-media din ambele ţări. Încrederea care stătea la baza bunelor relaţii dintre Italia şi România a fost distrusă de către presă, susţine Dan Jurcan:

“Nu este etic jurnalistic să tratezi o faptă individuală şi să aplici o etichetă întregii comunităţi. Concluzia este generalizarea, exagerarea şi etichetarea de către presă pentru o mai mare audienţă. Ziarele din România au prezentat o situaţie de victimizare a comunităţii, de sporire a presiunii dintre români şi italieni”.

Realitatea din stradă spune însă altceva. Dincolo de datele furnizate de instituţiile implicate în proiect, percepţia imaginii unui român în Peninsulă nu este departe de cea a unui burtos cu lanţ de aur la gât şi cu jeanşi cu multe buzunare. Articolele din presă şi cronicile defavorabile au la bază în mare parte activităţile acestora în Peninsulă.

Dan Jurcan a luat însă pulsul situaţiei aşa cum este ea văzută din cabinetul de filozofie: “99,99% dintre românii care trăiesc în Italia se trezesc în fiecare dimineaţă, merg la lucru, muncesc în casele voastre, în spitalele voastre, sunt perfect integraţi şi a doua zi o iau de la capăt. 0,01% creează probleme. În ce măsură putem accepta această suprageneralizare şi exagerare, pornind de la cazuri izolate şi extrapolând la nivelul întregii comunităţi?”

Din cercetările asupra percepţiei imaginii reciproce pe anul 2008, prezentate succint de către reprezentantul ASG, a reieşit faptul că italienii nu acceptă imigranţii în general, că sunt de acord cu politica de expulzare, îi deranjează infracţionalitatea, un sfert dintre italieni nu cred în ce spune presa despre comunitatea românească, intoleranţa este mai mare faţă de romi, albanezi şi pe locul trei români. Acolo unde italienii au colegi de lucru români, relaţiile sunt excelente.
Pe de altă parte, românii despre italieni au o opinie pozitivă, sunt convinşi că italienii au o părere negativă despre romi, sunt deranjaţi de exagerarea presei şi politicienilor italieni despre comunitatea românească şi un sfert ar vrea să meargă să trăiască în România.
La profilul de imagine românii ies pe hârtie cu puţine minusuri, singurul element care acţionează în afara eticii, conform părerii oficialilor fiind reprezentanţii mass-media. Întrebarea care se pune este însă, dacă studiile spun că relaţiile sunt bune, că nu există nici o problemă între raporturile de colaborare dintre România şi Italia, că doar presa hiperbolizează pentru a vinde, de ce este nevoie de o campanie de imagine care costă peste 4 milioane de euro?

Procesul de integrare despre care vorbesc autorităţile române are nevoie de fapte pozitive pentru a genera păreri pozitive. La un târg de comunicare, unde publicul număra 40 de urechi este imposibil să transmiţi un mesaj. Deocamdată, cu reportofoanele închise şi aparatele de fotografiat ascunse, italianul mărturiseşte sincer că i s-a acrit de subiectul “români”.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.