Numele cotidianului
Articolul:
Noul premier, prima confruntare
ĂŽntre Băsescu şi uninominali
02 Noi 2008 Lucian
Gheorghiu
Ultimele
declaraţii ale preşedintelui privind modul de desemnare a premierului
au pus pe jar clasa politică, care ĂŽl ameninţă pe şeful
statului că depăşeşte cadrul constituţional.
âVreau să ĂŽi informez pe români preventiv: nici când un partid obţine
51%, persoana nu poate fi impusă preşedintelui, ci doar partidul.
Dacă un partid obţine 51%, acel partid este ĂŽndreptăţit,
conform Constituţiei, are dreptul garantat să dea prim-ministrul, dar
când vine vorba de persoană, este o discuţie care trebuie
făcută cu preşedintele, şi acceptul preşedintelui,
pentru că aşa-i clădită Constituţiaâ, a afirmat vineri
Traian Băsescu la postul public de radio. Această declaraţie
combinată cu una anterioară, dată pe 30 octombrie la Cotroceni,
ĂŽn care şeful statului susţinea că ĂŽn situaţia ĂŽn care nici
un partid nu obţine 51% opţiunea desemnării premierului ĂŽi
aparţine ĂŽn exclusivitate, subliniind că şi ĂŽn cazul
realizării unei coaliţii majoritare postelectorale tot el va decide,
au inflamat scena politică, generând reacţii dure din zona PSD
şi PNL.
Prima replică a venit din partea lui Adrian Năstase. âDin punctul de
vedere al lui Traian Băsescu, alegerile acestea sunt absolut inutile.
Pentru că oricum va hotărĂŽ, aşa cum a făcut de altfel
şi ĂŽn 2004, pe cine să pună prim-ministru fără să
ţină seama de votul universal.â Cel puţin pentru moment, liderii
PSD nu au pus la punct o strategie de contracarare a prezumtivelor
intenţii ale şefului statului. Nici măcar Viorel Hrebenciuc nu
are timp pentru asta, ĂŽn intenţia sa de a se ĂŽntoarce ĂŽn Parlament ĂŽn
calitate de ales uninominal: âTraian Băsescu este ĂŽn afara
Constituţiei. Este prematur să spun ce vom face. Momentan suntem ĂŽn
campanie şi nu ĂŽl băgăm ĂŽn seamăâ.
De la PNL s-a pronunţat Bogdan Olteanu. âConstituţia spune clar, nu
preşedintele numeşte premierul. Propunerea vine din partea partidului
sau a coaliţiei care realizează majoritatea, iar şeful statului
trimite numele respectiv validării Parlamentului, care este suveran ĂŽn
acest caz. Traian Băsescu va trebui să ţină cont de
voinţa Parlamentului, mai ales că acesta va avea o legitimitate
sporită, fiind ales uninominal. Dacă şeful statului nu va
ţine cont de voinţa Parlamentului, va suporta consecinţele
constituţionale. Cred că a făcut aceste declaraţii pentru a
determina o participare slabă la urneâ.
De cealaltă parte, liderii PD-L sar ĂŽn apărarea lui Băsescu.
Vasile Blaga a declarat la Realitatea TV că, âdacă va fi un partid cu
51%, respectivul partid va guverna, dar preşedintele poate să
aleagă drept premier pe oricine din respectivul partid, nefiind obligat
să accepte nominalizarea partiduluiâ. Theodor Stolojan a plusat:
âMajoritatea se realizează ĂŽn Parlament, iar PSD şi PNL nu au o
alianţă ĂŽncheiată la tribunal. Nu poţi să te duci la
preşedinte să ĂŽi ceri să ĂŽţi desemneze un candidat pentru
că tu vei forma majoritatea ĂŽn Parlamentâ.
Poziţia şefului statului este susţinută şi de
constituţionalistul Ioan Stanomir. âĂn nici o situaţie
Constituţia nu conţine vreo prevedere care să consfinţească
faptul că preşedintele ar putea numi un premier ĂŽmpotriva
voinţei sale. România nu este o republică parlamentară, deci
preşedintele nu are doar un rol ceremonialâ, a declarat Stanomir pentru Cotidianul. El crede ĂŽnsă că
există riscul să se ajungă din nou la âconflicte
constituţionaleâ, ĂŽn cazul ĂŽn care partidele politice nu vor accepta
premierul desemnat de Traian Băsescu.
Ce spune Constituţia
Art. 103 (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru
funcţia de prim-ministru, ĂŽn urma consultării partidului care are
majoritatea absolută ĂŽn Parlament ori, dacă nu există o asemenea
majoritate, a partidelor reprezentate ĂŽn Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, ĂŽn termen de 10
zile de la desemnare, votul de ĂŽncredere al Parlamentului asupra programului
şi a ĂŽntregii liste a Guvernului.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.
Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.
|