Căutare

Preşedintele Traian Băsescu, într-un comportament de tip electoral pentru atragerea simpatizanţilor scriitorului naţionalist Corneliu Vadim Tudor, s-a jucat cu focul autonomist unguresc. Astfel, la începutul mandatului său, şeful statului le-a arătat simpatie autonomiştilor pentru a-i pedepsi pe moderaţii UDMR-işti, care nu mai erau favorabili PDL. Ulterior a denunţat pretenţiile autonomiştilor, recunoscând cu naturala-i nonşalanţă că suplineşte rolul jucat de PRM până la scoaterea din Parlament în urma alegerilor parlamentare de anul trecut.

Clasa politică a fost agitată ieri de declaraţia privind reforma administrativă şi de hotărârile privind Ţinutul Secuiesc votate, sâmbătă, la Odorheiu Secuiesc, la Marea Adunare a Administraţiilor locale din Ţinutul Secuiesc organizată de Consiliul Naţional Secuiesc. Au fost anunţate sprijinirea proiectului de lege „Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc“ şi hotărârea privind instituţionalizarea Adunării Aleşilor locali din Ţinutul Secuiesc.

La adunare au participat aproximativ 500 de persoane din Scaunele secuieşti, preşedintele Partidului Civic Maghiar, Szász Jenö, europarlamentarul Tökes Lászlo.

Europarlamentarul Tökes Lászlo a fost un răsfăţat al preşedintelui Traian Băsescu în vremea rebeliunii UDMR. În acea vreme, UDMR se împotrivea politicii PDL, iar Tökes intrase în dispute cu UDMR.

În după-amiaza zilei de 4 decembrie 2007, banala (aparent) primire a lui Tökes de către Traian Băsescu era înscrisă în agenda oficială a acestuia. Mai mult, în mod neobişnuit, Administraţia Prezidenţială a emis şi un comunicat de presă în acest sens. Ulterior, Tökes a mai apărut pe lângă Băsescu.

Anterior, în prima decadă a lunii august 2007, Traian Băsescu avea o atitudine binevoitoare faţă de Szász Jenö, care era în curs de a-şi înfiinţa partidul autonomist - alternativă la UDMR: „A fost o întrebare a domniei sale, o îngrijorare manifestată, dacă UDMR îi va bloca din nou înregistrarea partidului. Eu i-am garantat că instituţiile statului român vor respecta legea. Dacă îndeplineşte condiţiile de înregistrare, cu siguranţă va fi înregistrat, pentru ca altfel ar fi un grav abuz (...)“. Cinci luni mai târziu, garanţiile prezidenţiale prindeau viaţă: Partidul Civic Maghiar al lui Szász era înregistrat.

Atitudinea favorabilă faţă de autonomişti a şefului statului român a durat până după alegerile parlamentare din toamna anului trecut, când PRM a fost eliminat în mod neaşteptat din Parlament, după 18 ani de prezenţă neîntreruptă.

Pe 2 februarie 2009, la scurt timp după alegeri, pe când era într-o vizită oficială la Budapesta, preşedintele României spunea, vorbind de conferirea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc: „Acesta este niciodată, pentru că România este definită ca stat unitar suveran şi nu cred că vreun politician român ar avea o altă abordare decât Constituţia“.

La o săptămână, pe când combina vizitele de lucru în secuime cu băile de mulţime la sărbătoarea „Pomana Porcului“ sau a sarmalelor, Traian Băsescu declama ritos: „În România, datorită Constituţiei, articolul 1, autonomia teritorială este imposibilă, este clar că oamenii sunt minţiţi de politicienii care au jurat în Parlament că vor respecta Constituţia“.

Preşedintele venea şi cu alte acuze: „Am avut parte de foarte multă incorectitudine din partea UDMR în acest mandat. (...) Unii politicieni îşi amintesc de secui doar în campania electorală“.

Într-un gest extrem, pretextând o sintagmă nepotrivită dintr-un document tehnic, fără valoare politică, al Budapestei, România interzicea survolul aeronavei oficiale a preşedintelui Ungariei, Sólyom László. Cu acea ocazie, Traian Băsescu a recunoscut nonşalant că reacţia dură are de fapt legătură cu absenţa PRM din Parlament.