Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Ijak Balasz, a declarat sâmbătă la Tg Mureş că la Marea Adunare a Consiliilor Locale din Ţinutul Secuiesc, care are loc în 5 septembrie, se vor adopta o serie de documente care se constituie într-un prim pas în obţinerea autonomiei. „Am discutat, în cadrul Comisiei Permanente a CNS, propunerile referitoare la documente şi modalitatea elaborării lor. Ideile principale sunt cunoscute: asocierea Consiliilor Locale în Scaune Secuieşti, un proces de instituţionalizare a autoorganizării CL din Ţinutul Secuiesc, un Parlament al Ţinutului Secuiesc. Regiunile să fie conduse de Parlamente regionale”, a declarat Ijak, transmite corespondentul NewsIn. Liderii separatişti îi invită la discuţii atât pe reprezentanţii partidelor româneşti din zonă, cât şi organizaţiile neguvernamentale şi biserica. „Am observat că toate organizaţiile din Ţinutul Secuiesc consideră importantă Adunarea Consiliilor Locale. Trebuie să punem accent pe conţinut şi funcţia pe care trebuie să o aibă în viaţa publică şi viitorul, rolul şi rostul în reforma administrativă şi constituţională din România. Şi partidele româneşti sunt invitate să participe şi au drept de vot, consilierii şi primarii aleşi. Vor fi invitaţi demnitari şi preoţi, conducătorii partidelor ungureşti din ţările bazinului carpatic şi ONG-urile”, a declarat şi fostul preşedinte al CNS, Fodor Imre. Liderii secuilor spun că, până la data când are loc evenimentul, vor încerca un dialog cu toată lumea. „Până în 5 septembrie vom iniţia discuţii cu toţi. Dacă, în ciuda acestor iniţiative, nu vom avea succes, responsabilitatea nu este a noastră”, a afirmat Ijak. „Noi considerăm că dialogul nu se termină la o declaraţie; noi, indiferent de declaraţii politice, încercăm reluarea tratativelor”, a afirmat liderul CNS. El a adăugat că, dacă UDMR contestă doar locul şi data evenimentului, sunt deschişi la o înţelegere. „UDMR s-a temut de conţinutul documentelor. Domnul Marko are probleme de conţinut sau organizare? Dacă pentru conţinut, noi suntem deschişi la dialog. Dar ar trebui întrebat dacă 20 de ani nu a avut timp să organizeze această întâlnire. Deşi în preambulul programului UDMR este trecut ca scop, din 1995, Autonomia Ţinutului Secuiesc. Noi am spus că dacă diferenţa este doar data şi locul nu este nicio problemă. Dacă dânşii doresc să organizeze şi dacă ideile sunt aceleaşi, nu este niciun impediment”, a afirmat Ijak Balasz. Acesta consideră însă că în condiţiile în care UDMR nu a făcut nimic până acum „noi suntem mandataţi de locuitori să continuăm procesul de obţinere a autonomie a Ţinutului Secuiesc”. Ijak Balasz a conchis că şi cadrul actual legal permite o conlucrare între CL, chiar asocierea, deci nu vede un impediment în asocierea Consiliilor Locale în Scaune Secuieşti. NewsIn |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|