Concluzia Congresului UDMR: preşedintele Băsescu le-a oferit maghiarilor autonomie culturală şi descentralizare, Antonescu i-a ironizat pe şeful statului şi pe premier, iar Hrebenciuc a făcut ce ştie mai bine: a negociat în culise.
Prima bătălie dintre primii trei contracandidaţi la alegerile prezidenţiale din toamna acestui an s-a încheiat indecis sâmbătă la Cluj, la congresul UDMR. Prezent pentru prima oară la un congres al Uniunii, preşedintele Traian Băsescu a încercat să îndulcească tonul amar al unor declaraţii categorice pe tema autonomiei teritoriale rostite în iarnă şi le-a oferit magharilor varianta autonomiei culturale şi a descentralizării. Fără să rostească însă cuvântul autonomie, liderul PNL Crin Antonescu a câştigat aplauzele sălii, în timp ce şeful PSD, Mircea Geoană, s-a rezumat să-l trimită la Cluj pe eternul negociator cu Uniunea, Viorel Hrebenciuc.
Acesta a făcut ceea ce ştie mai bine: a vorbit puţin în public şi a negociat în culise, PSD fiind interesat ca maghiarii să aibă candidat propriu la Preşedinţie.
Băsescu a jucat ofensiv şi curtenitor: s-a declarat un susţinător ferm al modernizării statului prin creşterea autonomiei locale. „Punctele de vedere cu privire la tratamentul pentru minorităţi nu diferă foarte mult, avem doar termeni pe care îi traducem diferit uneori, dar, în mod categoric, în ceea ce priveşte creşterea nivelului de autonomie punctele noastre de vedere coincid. Sunt un susţinător fără rezerve al unui proces rapid de descentralizare. Am speranţa că, până la finele anului, angajamentele actualului guvern referitoare la descentralizare se vor materializa în acţiune şi nu în vorbe”, a spus şeful statului. Băsescu a smuls însă aplauze sălii atunci când a criticat ordonanţa guvernului Boc pe tema deconcentratelor. A urmat aproape o promisiune.
„Cred că legea autonomiei culturale este o lege care trebuie să treacă prin Parlament cât de rapid”, a spus preşedintele. Totuşi, acesta a avertizat asupra pericolului cererilor exagerate: „Orice abordare care excede Constituţia nu va putea fi acceptată de instituţiile statului”. Băsescu nu a mai aşteptat să urmărească discursul premierului Emil Boc şi nici pe cel al contracandidatului său de la PNL, Crin Antonescu. Plecarea primilor doi a fost prilej de ironie pentru ultimul şi de hohote în sală. Într-un discurs scurt, Antonescu a invocat legăturile speciale pe care liberalii le-au avut cu UDMR în ultimii 20 de ani. „Mă simt în largul meu printre dumneavoastră, deşi nu înţeleg nici o iotă ungureşte”, a declarat penelistul, care a subliniat că şi el s-a simţit minoritar. „Adesea, şi eu m-am simţit şi mă simt minoritar în România. Adevărul pare în minoritate uneori în România, dreptatea e cam stingheră, libertatea a început să se uite prudentă peste umăr”, a spus candidatul PNL. În absenţa lui Mircea Geoană, trimisul acestuia, Viorel Hrebenciuc, sosit încă de vineri la Cluj pentru discuţii neoficiale cu liderii Uniunii, a declarat de la tribună: „Fără o relaţie corectă cu conducătorii UDMR-ului din aceşti ultimi 20 de ani n-ar fi fost posibilă nici intrarea României în NATO şi nici în UE“.
UDMR ţine la autonomia Secuimii
„Urmărim o autonomie teritorială care să ofere Secuimii un cadru organizatoric unitar, furnizând deopotrivă soluţii pentru problemele caracteristice ale maghiarilor şi românilor care trăiesc în această regiune”, se arată în documentul prezentat discuţiei sâmbătă în cadrul congresului UDMR. Documentul mai specifică şi că poziţiile de conducere ale instituţiilor publice din Secuime ar trebui să se ocupe conform proporţiilor etnice în regiune.
Congresul văzut de analişti
Cristian Pîrvulescu: „Discursul preşedintelui a fost unul de captatio benevolentiae, unul în perspectiva alegerilor europarlamentare din vara acestui an, în care PDL şi UDMR fac parte din aceeaşi familie europeană, populară, iar la nivel de PPE probabil a existat un mesaj pentru ca ambele partide să se susţină. Pe de altă parte există şi alegerile prezidenţiale, iar Băsescu vrea să fie sigur că maghiarii nu vor juca împotriva lui în turul doi. În ceea ce-l priveşte pe Crin Antonescu, absenţa cuvântului autonomie s-ar putea să fie conjucturală. Liberalii au susţinut întotdeauna proiectul de autonomie culturală, e adevărat că pe vremea mandatului domnului Tăriceanu, dar nu l-am auzit nici pe domnul Antonescu să se fi declarat împotrivă“.
Vasile Dâncu: „Poate teza cea mai importantă a discursului lui Băsescu, pentru că asta cred că îi durea cel mai mult pe udemerişti, a fost observaţia acestuia pe tema ordonanţei deconcentratelor. A fost momentul în care sala a aplaudat, pentru că udemeriştii ştiu că proiectele autonomiei sunt proiecte milenariste, pe când ordonanţa deconcentratelor îi doare acum. Cred că Traian Băsescu a punctat ca un expert aici, a găsit punctul nevralgic şi a pus degetul, sigur, fără să ofere vreo soluţie. Crin Antonescu a vrut mai mult prin prezenţă să câştige maghiarii de partea sa, pentru că discursul lui a fost altfel unul încărcat de elemente retorice, aşa cum face domnul Antonescu de 20 de ani în Parlament, cu succes. Dar dincolo de floricele, dacă tot s-a spus că vor depune o moţiune de cenzură împreună, că au fost la guvernare împreună, ar fi putut să propună UDMR o viitoare combinaţie guvernamentală care să le ofere maghiarilor încrederea că vor fi la putere“.