Căutare Numele cotidianului: Cotidianul Concetatenii nostri, cei mai numerosi straini din Italia, sint priviti de populatia italiana drept "un popor periculos", arata Raportul despre imigratie Migrantes Caritas.
"Comunitario senza diritti!" ("Cetatean al Uniunii Europene fara drepturi"), comenteaza cu un suris amar parintele Bogdan Petre, parohul Bisericii Ortodoxe de la Monterotondo (Roma) la incheierea conferintei din capitala italiana dedicate prezentarii raportului organizatiilor nonguvernamentale Caritas si Migrantes. Raportul prezinta statistici privind procesul imigrational din Italia. Raportul Migrantes Caritas, ajuns la a saptesprezecea editie, reprezinta un instrument extrem de util, mai ales datorita faptului ca cele peste 500 de pagini nu au folosit date adunate din umbra unui birou, ci culese de pe strada, din taberele nomade si de sub podurile Romei, adesea transformate de imigranti in locuinte ad-hoc. Italia se situeaza pe primul loc in Europa din punctul de vedere al ritmului vertiginos de crestere a imigratiei, inregistrindu-se in prezent o cifra de 3,6 milioane de imigranti. Conform raportului, romanii, cu 556.000 de persoane, sint pe locul intii ca prezenta in Italia, reprezentind 15,1% dintre imigranti, surclasind cu cinci procente Marocul (387.000) si Albania (381.000). Numerosi analisti ai procesului imigrational vorbesc insa de o cifra neoficiala a romanilor de peste un milion de prezente. Imigrantii au o contributie semnificativa la economia italiana, producind peste de 6,1% din PIB (90 de miliarde de euro). Romanii sint in proportie de peste 80% implicati in sectorul constructiilor (barbatii) si activitati domestice (femeile). Majoritatea romancelor lucreaza ca ingrijitoare de copii sau batrini si ca menajere.
Desi sint mult mai prost platiti decit italienii, romanii sint, de asemenea, in topul fluxului trimiterii de bani in tara: peste 777 de milioane de euro sint expediati anual de catre lucratorii din tara noastra. Statistica privind cererile de lucru dupa criteriul tarilor de origine arata ca pe primul loc se afla tara noastra (cu peste 130.000 de cereri), urmata la distanta de Maroc (50.000 de solicitari), Ucraina si Moldova (35.000 de cereri fiecare).
"Fara imigranti, Italia s-ar bloca" a fost mesajul adresat de seful statului, Giorgio Napolitano, cu ocazia prezentarii statisticii, avertisment adresat in legatura cu alarmismele si demonizarea imigrantilor mai ales de partidele de centru dreapta italiene. De pilda, pentru Liga Nordului, datele furnizate de Caritas "dau imaginea unui adevarat dezastru". "Sintem in plina invazie. Ce resursa economica! Imigratia nu este decit criminalitate pura", a reiterat ieri Paolo Grimoldi, deputat al partidului.
Un aspect esential evidentiat de raport este faptul ca sint frecvente situatiile cind se demonizeaza fenomenul imigrational echivalindu-l problemei infractionale. Victime ale discriminarii sint in primul rind romanii, considerati, in imaginarul cetateanului obisnuit, nu numai "saracii Europei", dar si un "popor periculos", in rindul carora exista un procentaj ridicat de delincventi si prostituate.
O noutate este si prezenta imigrantilor crestini ortodocsi (918.000 de persoane) in numar mai mare decit al celor de confesiune catolica (685.000). Revenind la comentariul parintelui ortodox Bogdan Petre, desi imigrantii aduc o contributie semnificativa la economia italiana, nu au - spre deosebire de alte tari europene - numeroase drepturi, precum cel de a fi platiti in mod egal cu cetatenii italieni pentru aceeasi slujba si avind aceleasi studii sau inlesniri ale procedurilor birocratice de elaborare a documentelor de resedinta sau a obtinerii cetateniei. Iar Biserica Ortodoxa Romana continua, din nefericire, sa nu fie recunoscuta oficial in Italia, preotii ortodocsi avind un statut precar. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |