Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 17-02-2013
Tematica: problematica steagului secuiesc
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Crina Ionescu
Titlul articolului: Despre o declaraţie a Parlamentului României în chestiunea steagului secuiesc Kelemen Hunor: Ar fi o mare greşeală, ca în Cascadorii Râsului
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.cotidianul.ro/kelemen-hunor-ar-fi-o-mare-greseala-ca-in-cascadorii-rasului-206938/


Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că adoptarea unei declaraĹŁii oficiale a Parlamentului României în chestiunea steagului secuiesc arborat pe Parlamentul Ungariei ar fi o mare greşeală, iar el respinge categoric un astfel de demers.
'Eu cred că ar fi cea mai mare greşeală, ar fi ca în Cascadorii Râsului să aibă Parlamentul României o poziĹŁie oficială faţă de o astfel de acĹŁiune a Parlamentului Republicii Ungare. Steagul secuiesc nu este steagul României, nu este simbolul oficial al statului român şi, din acest punct de vedere, eu nu cred că ar trebui să mergem până acolo încât să trimitem declaraĹŁii oficiale sau mai puĹŁin oficiale, unii altora. Eu nu sunt de acord şi nu voi fi de acord cu o astfel de declaraĹŁie şi nu cred că această problemă (...) trebuie rezolvată prin declaraĹŁii', a declarat Kelemen Hunor, pentru AGERPRES, subliniind că nicio lege în România şi nicio lege internaĹŁională nu interzice şi nu reglementează ce se arborează pe Parlamentul unui alt stat.
Liderul Uniunii a opinat că este vorba de o problemă artificială, care ar trebuie rezolvată pe căi diplomatice şi nu prin declaraţii publice, care pot creşte inutil acest conflict.
Kelemen Hunor a mai spus că a avut o discuţie cu premierul Victor Ponta pe această temă, a căruit poziţie a fost una responsabilă, care făcea apel la calm şi normalitate.
Preşedintele UDMR a reiterat ideea că steagul secuiesc este folosit de ani de zile în România şi este normal, în secolul al XXI-lea, ca fiecare judeĹŁ, oraş sau comunitate să aibă simboluri proprii, care sunt gesturi de afirmare a identităţii regionale, locale sau etnice.
Vineri, pe clădirea Parlamentului de la Budapesta, steagul secuiesc a fost arborat în cadrul unei ceremonii inițiate de președintele Legislativului ungar, László Kövér, cu ocazia sesiunii plenare a deputaĹŁilor de etnie maghiară din Bazinul Carpatic.
Prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, că Partidul Democrat Liberal va cere Parlamentului să adopte o declaraĹŁie pe tema drapelului secuiesc.
Da semenea, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat sâmbătă, referindu-se la declaraĹŁiile ambasadorului ungar prin care acesta îşi asuma afirmaĹŁiile secretarului de stat Nemeth Zsolt privind steagul secuiesc, că speră ca diplomatul să nu mai facă greşeli, pentru că a doua îşi încetează mandatul la Bucureşti.
Update: Haşotti, de acord ca Parlamentul să adopte o declaraţie pe tema drapelului secuiesc
Potrivit lui Haşotti, în situaĹŁia în care autorităţile de la Budapesta nu vor răspunde pozitiv semnalului venit de la Bucureşti, o soluĹŁie ar fi desfiinĹŁarea grupului de prietenie româno - ungar.
'Nu pot vorbi decât în nume propriu, nu în numele PNL. Sunt categoric de acord ca Parlamentul României să adopte o declaraĹŁie care să fie adresată Parlamentului maghiar şi să se meargă până la desfiinĹŁarea grupului de prietenie româno-ungar. În situaĹŁia în care Parlamentul maghiar nu răspunde convenabil solicitării noastre, văd ca o primă măsură desfiinĹŁarea acestui grup de prietenie. Convenabil înseamnă să nu mai aibă atitudini provocatoare şi jignitoare', a susĹŁinut acesta, potrivit Agerpres.    
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.