Căutare Numele cotidianului: Gândul Articolul: Românii, întorşi în ţară de xenofobia patronilor italienide Bogdan MUNTEANU | 19 FEBRUARIE 2009 * S-au înmulţit anunţurile de slujbe „excluse românilor”
1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere Românii, întorşi în ţară de xenofobia patronilor italieni Ceea ce nu a reuşit încă recesiunea economică este pe cale să reuşească valul de xenofobie la adresa românilor – să-i întoarcă pe unii dintre conaţionalii noştri acasă, după ce patronii dau afară români sau refuză să-i mai angajeze. „Românii sunt foarte supăraţi” – a declarat pentru Gândul Mihaela Germani, preşedinta Asociaţiei Italia România pentru Integrare şi Dezvoltare (AIRID) – explicând că patronii „au început să-i dea afară” pe români doar pentru că nu mai au încredere în ei. Fără să le impute ceva, dar aflaţi sub influenţa campaniei de presă duse împotriva „violatorilor români”, italienii renunţă la angajaţii de aceeaşi naţionalitate cu infractorii care ţin primele pagini ale ziarelor.
Multe anunţuri pentru slujbe au început să conţină şi adaosul „exclus românilor”, iar până şi la „femeile în casă” românce au ajuns să renunţe unele familii, deşi în cazul lor nu există presupusul pericol că ar comite vreo agresiune sexuală. Unele dintre aceste femei date afară au cerut asistenţă din partea AIRID, îngroşând rândurile şomerilor români care au ajuns „să muncească cu ziua, cu ora, sperând să se termine cu xenofobia”, ne-a relatat dna Germani. „Mulţi se întorc acasă, dar cei deja întorşi le spun la telefon «să nu veniţi, că nu-s şanse de găsit locuri de muncă, nu suntem bine plătiţi»”, astfel că unii dintre cei care s-ar întoarce amână momentul, spunându-şi că mai bine îndură orice decât să se întoarcă, ne-a explicat preşedinta AIRID climatul din comunitatea românească. Alţii fac orice pentru a nu fi daţi afară, inclusiv să nu-şi mai recunoască originea etnică. „Un român a ajuns să spună «sunt ungur», ca să-şi păstreze locul de muncă”, în condiţiile în care italienii îi judecă pe toţi românii prin prisma clişeelor vehiculate de presă. „Dacă e român (autorul unei infracţiuni – n.r.), atunci toţi românii sunt la fel” – acesta ar fi raţionamentul multor italieni, crede Mihaela Germani. Valurile de xenofobie, o dată la câteva luni Speranţa românilor este ca actualul val de xenofobie să se domolească, după ce, începând cu toamna lui 2007 (odată cu „cazul Nicolae Mailat”, care avea să fie condamnat la 29 de ani de închisoare pentru uciderea Giovannei Reggiani), aceste campanii de presă împotriva infractorilor din România s-au succedat o dată la câteva luni devenind cumva „ciclice”. În opinia preşedintei AIRID, cei mai vinovaţi ar fi jurnaliştii italieni, care publică inclusiv bănuieli de genul „nu ştiu sigur ce era, dar era cam negricios la faţă, sigur era din Est, sigur era român”. În acest sens, Partidul Identitatea Românească (PIR) de la Roma a programat, pentru sâmbătă, o conferinţă de presă pentru a protesta faţă de felul în care sunt priviţi românii în mass-media italiane. Autori de articole senzaţionale, dar şi primarul Romei, Gianni Alemanno, au fost invitaţi la eveniment. Politicienii italieni, chemaţi să-i apere pe români Într-un comunicat citat de Agerpres, PIR a cerut intervenţia imediată a preşedintelui şi premierului Italiei „în vederea dezamorsării tensiunii generate de grupurile de justiţiari ad-hoc, pentru a evita continuarea răzbunării delincvenţei prin delincvenţă publică organizată”. Formaţiunea a cerut presei şi liderilor politici o informare corectă despre delictele comise de imigranţi şi judecarea oamenilor în funcţie de faptele săvârşite, nu după apartenenţa etnică. Potrivit dnei Germani, PIR a şi înregistrat un mic succes împotriva senatorului din Liga Nordului Piergiorgio Stiffoni, cel care declarase recent că „etnia română nu este demnă să rămână într-o Europă unită”. După ce PIR l-a chemat în judecată, „Stiffoni nu mai zice nimic, a dispărut deodată”. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |