CÄutare Numele cotidianului: Gândul Articolul: Măsură Până să-şi concretizeze Tăriceanu âĂŽngrijorareaâ faţă de fenomen Rromii din Italia, amprentaţi ĂŽmpreună cu toţi italieniide Maria TOADER, Ana Maria MERTICARU | 17 IULIE 2008 Premierul le-a cerut răspicat miniştrilor să nu se limiteze doar la monitorizarea situaţiei 1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere Rromii din Italia, amprentaţi ĂŽmpreună cu toţi italienii Până să se trezească Guvernul Tăriceanu să reacţioneze la măsura ampretării rromilor, Cabinetul de la Roma a şi decis că aceştia vor fi amprentaţi la un loc cu toţi italienii. Tăcerea apăsătoare din rândul autorităţilor române a fost pusă pe tapet, ieri, chiar de premierul Călin Popescu Tăriceanu. Ăncă de săptămâna trecută, şeful Executivului a ĂŽnceput să pună, mai ĂŽntâi, ordine chiar ĂŽn propria ogradă, cerându-le miniştrilor de Externe şi Interne (Lazăr Comănescu şi Cristian David) să aibă o atitudine activă, mai ales la nivelul instituţiilor europene, faţă de problemele românilor din Italia. Mai mult decât atât, Tăriceanu le-a solicitat membrilor Guvernului să nu se mulţumească doar să monitorizeze evoluţia situaţiei, ci să ĂŽntreţină o legătură permanentă atât cu autorităţile italiene, cât şi la nivel interministerial. âPentru Guvernul român, ca şi pentru celelalte state europene, respectarea drepturilor omului este o prioritate. Nu putem accepta ca cetăţenii români să fie supuşi unor practici discriminatorii, care nu respectă demnitatea umanăâ, a spus, ieri, premierul. Pentru a compensa lipsa de acţiune a autorităţilor ĂŽn ceea ce priveşte acest scandal, Tăriceanu a mai solicitat miniştrilor să facă publice demersurile pe care autorităţile române le ĂŽntreprind. âO parte importantă a populaţiei române care trăieşte ĂŽn Italia este ĂŽngrijorată, afectată de aceste măsuri ale autorităţilor italiene.
Vreau să simtă că Guvernul român este garantul acestor drepturi, pe care autorităţile italiene trebuie să le respecteâ, a declarat premierul, ĂŽncercând să-i mobilizeze ĂŽn al doisprezecelea ceas pe membrii Executivului. Pentru a obţine efectul dorit, Tăriceanu le-a oferit miniştrilor propriul exemplu, explicându-le că marţi, ĂŽn cadrul ĂŽntrevederii pe care a avut-o cu ambasadorul Italiei, Daniele Mancini, i-a solicitat diplomatului ĂŽncă o dată âsă transmită autorităţilor de la Roma ĂŽngrijorarea noastră cu privire la conţinutul deciziilor Guvernului italian privind siguranţa publicăâ, conform unui comunicat al Guvernului. Din ianuarie 2010, vor fi amprentaţi toţi italienii După Napoli şi Milano, urmează ĂŽnregistrarea locuitorilor din cele 50 de tabere de nomazi din Roma. Ăn capitala italiană, cei care se vor ocupa de recensământ vor fi operatorii Crucii Roşii, cu sprijinul âmediatorilor culturaliâ, informează Le Monde. Ăn ciuda criticilor lansate de eurodeputaţii care au cerut stoparea recensământului considerat discriminatoriu, ministrul de Interne Roberto Maroni a anunţat la ĂŽnceputul săptămânii că operaţiunea va continua. Mai mult, a prezis că modelul italian de recensământ va sfârşi prin a fi recunoscut şi adoptat şi de alte ţări europene, pentru o mai bună gestionare a problemei rromilor. Un prim raport al recensământului va fi trimis Comisiei Europene până la sfârşitul lui iulie, iar până la jumătatea lui octombrie toate operaţiunile vor fi complete pentru a permite intrarea ĂŽn cea de-a doua fază a recensământului: âşcolarizarea copiilorâ şi âĂŽnchiderea taberelor ilegaleâ. La Roma nu este prevăzută amprentarea minorilor, aşa cum s-a ĂŽntâmplat ĂŽn celelalte două oraşe, iar rubricile âetnieâ şi âreligieâ, din fişele distribuite la Napoli, vor dispărea. Ăn fişele care vor rămâne ĂŽn arhivele Crucii Roşii vor apărea doar informaţii medicale, biometrice şi legate de starea civilă. Fiecare rrom ĂŽnregistrat va primi un carnet cu care va avea acces la principalele servicii publice, iar ĂŽn cazul copiilor va conţine informaţi despre şcolarizare. Operaţiunile vor fi supravegheate de carabinieri ĂŽn civil, ĂŽn cazul ĂŽn care unii nomazi nu doresc să furnizeze informaţiile cerute. Ăn plus, rromii cu antecedente ar putea fi expulzaţi ca fiind âpersoane periculoaseâ. Chiar dacă, cel puţin la Roma, nu se vor preleva amprentele, aceasta nu ĂŽnseamnă că autorităţile au renunţat la idee. Mai mult, potrivit unui amendament la legea bugetului, din ianuarie 2010, amprentarea devine obligatorie pentru toţi cetăţenii Italiei. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |