Căutare

În acest scop va fi elaborată o „strategie unică de dezvoltare”, bazată pe un studiu ce va fi realizat în colaborare cu Centrul de Cercetare Regională din Pecs şi cu Academia de Ştiinţe a Ungariei, „în scopul definirii unui sistem de soluţii privind minoritatea maghiară din Transilvania”.

La doar o săptămână după ce, la Cristuru Secuiesc, liderul UDMR, Marko Bela, îi traducea lui Traian Băsescu autonomia – „cuvântul românesc înseamnă în maghiară <în curând>” – şefii administraţiilor udemeriste din Covasna şi Harghita au făcut primul pas concret spre „implementarea” de facto a autonomiei teritoriale a aşa-zisului Ţinut Secuiesc.

Direcţiile de acţiune în acest scop au fost stabilite în cursul unei întâlniri de două zile desfăşurate la finele săptămânii trecute, la care au participat preşedinţii consiliilor judeţene din Covasna şi Harghita, Tamas Sandor şi Borboly Csaba, primarii Antal Arpad (Sf. Gheorghe), Raduly Robert (Miercurea Ciuc) şi Lorincz Jigmond (Covasna), precum şi parlamentarii Albert Almos, Olosz Gergely şi Pall Arpad.

Aceştia au hotărât elaborarea, în cel mai scurt timp, a unei „strategii unice de dezvoltare a Ţinutului Secuiesc”, care va îngloba programele de dezvoltare deja stabilite ale celor două judeţe în toate domeniile, precum şi pe cele ale administraţiilor locale din „Scaunul Secuiesc Mureş”. La baza ei va sta un studiu referitor la descentralizarea şi autonomia locală, destinat „definirii unui sistem de soluţii privind minoritatea maghiară din Transilvania” şi care va fi realizat în colaborare cu Centrul de Cercetare Regională din Pecs şi cu Academia de Ştiinţe a Ungariei.

Acţiuni pregătitoare

Până când această strategie va deveni „literă de lege”, va fi demarată o serie de acţiuni pregătitoare punctuale, a căror finanţare va fi asigurată dintr-un buget comun al consiliilor judeţene din Covasa şi Harghita, al cărui cuantum urmează a fi stabilit. Primele pe listă sunt inventarierea şi catalogarea „patrimoniului construit al Secuimii”, ce va include şi un proiect botezat „Poarta Secuiască”, având ca scop reabilitarea sau sculptarea anuală a cel puţin 100 de astfel de porţi şi declararea lor ca monumente de artă, precum şi editarea „Cărţii de Citire Ţinutul Secuiesc”, publicaţie periodică destinată popularizării obiectivelor culturale, istorice şi turistice şi a obiceiurilor şi tradiţiilor maghiarilor din această zonă. În paralel, se va proceda la înregistrarea şi punerea în circulaţie a mărcilor „Produs Secuiesc” şi „Produs în Secuime”, în scopul „dezvoltării comportamentului consumatorului conştient din Secuime”, şi la transformarea telecentrului de documentare „Harghita Halo” („Alo, Harghita”) în „Szekelyfold Halo” („Alo, Ţinutul Secuiesc”). De asemenea, va fi realizat un stand unic de promovare în domeniul turismului, cu care Ţinutul Secuiesc va participa la toate acţiunile de profil din ţară şi străinătate, iar o viitoare „Asociaţie de Menţinere a Tradiţiilor din Secuime” se va ocupa de alte proiecte de acţiune, precum „Ţinut Secuiesc de succes” şi „Cei mai buni din Secuime”. Nu în ultimul rând, începând din acest an vor fi organizate „Zilele Secuimii”, manifestare ce va avea loc la fiecare început de august şi al cărei debut va fi marcat de o şedinţă comună a consilierilor judeţeni din Covasna, Harghita şi Mureş, ce va avea loc „în sala Gabor Aron a Bibliotecii Judeţene din Sf. Gheorghe, unde în anul 1848 s-a declarat că vor fi tunuri”.

Cu jalba la Budapesta

Toate aceste demersuri vizând consfinţirea de facto a autonomiei teritoriale a aşa-zisului Ţinut Secuiesc – din care lipseşte cu desăvârşire orice referire la comunităţile româneşti din această parte a ţării – vor fi prezentate şi preşedintelui Ungariei, Solyom Laszlo, cu ocazia întâlnirii pe care acesta o va avea, în 2 aprilie a.c., la Budapesta, cu şefii administraţiilor UDMR din Covasna şi Harghita.