Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gândul
Anul şi data apariţiei: 02.11.2007
Tematica: discursul vis a vis de autonomie
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Raluca Dumitriu
Titlul articolului: Marko Bela vrea înapoi „ţara pierdută la 1918”
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.gandul.info/news/marko-bela-vrea-inapoi-tara-pierduta-1918-963984



Lansarea candidaţilor maghiari, cu intonarea Imnului Ungariei

UDMR promite că va cere Europei autonomia Ţinutului Secuiesc

„Ţara pierdută la 1918”, „casele, pă­­du­rile, pământurile, steagul”. În această ordine a enumerat liderul UDMR Marko Bela, sâmbătă, la Târgu Mureş, în cadrul festivităţii de lansare a candidaţilor pentru Par­lamentul European, re­­ven­­dicările Uniunii pentru maghiarii care trăiesc în România. Evenimentul, desfăşurat sub sloganul „Noua descălecare”, s-a deschis cu intonarea Imnului Ungariei. Lumea s-a ridicat de pe scaune şi a cântat alături de lideri.

Discursul lui Marko Bela, cel mai radical şi mai explicit autonomist rostit vreodată, a fost aplaudat frenetic. Dacă, până acum, el a vorbit despre autonomie  eufemistic, încercând să-i „îmblânzească” sensul şi numind-o „culturală”, apoi „administrativă” sau „regională”, de această dată, preşedintele Uniunii a venit cu o listă de drepturi ale comunităţii maghiare care ar trebui recuperate o dată pentru totdeauna. „În 1526, strămoşii noştri au pierdut şi, pentru un secol şi jumătate, ţara nu a mai fost a noastră.

Ultima dată, această patrie s-a pierdut în 1918, iar datoria noastră este să redobândim acel pământ pierdut. Să redobândim tot ce am pierdut: casele, pădurile, pământurile, steagul”, a afirmat Marko, în faţa câtorva sute de reprezentanţi ai UDMR, participanţi la eveniment. El a promis că va lupta pentru autonomie, chiar da­că acest lucru va dura 30 de ani, cum s-a întâmplat în cazul Tirolului de Sud. „Vom încerca la Bucureşti, dar şi la Bruxelles, vom aştepta cât este nevoie. Au trecut 17 ani, poate mai avem nevoie de 13 sau, poate, 3”, a spus preşedintele Uniunii. Declaraţia lui Marko a fost întărită de senatorul Gyorgy Frunda, primul pe lista candidaţilor la Parlamentul European.

Gyorgy Frunda, primul la lista candidaţilor la Parlamentul European, a vorbit şi el, week-end-ul trecut, colegilor săi despre faptul că reprezentanţii Uniunii vor cere, la Bruxelles, autonomia Ţinutului Secuiesc. „Când votaţi, să vă amintiţi că UDMR va cere Europei autonomia Ţinutului Secuiesc. În acest moment, maghiarii din România stau pe un scaun cu trei picioare, avem reprezentare la nivelul autorităţilor locale, în Parlament şi în Consiliul Europei. Ne lipseşte reprezentarea la Bruxelles ca scaunul pe care stăm să fie unul stabil”, a arătat Frunda.

El a încercat apoi să demonstreze că UDMR a fost întotdeauna alături de comunitatea maghiară, în ciuda a ceea ce susţin adversarii politici de la formaţiunile radicale care-l sprijină la alegeri pe episcopul Laszlo Tokes. „Atunci când vă veţi prezenta la urne, să nu uitaţi că UDMR şi-a onorat întotdeauna promisiunile. Acum zece ani, sloganul nostru era «În Europa fără vize» şi iată că acum ele nu mai sunt necesare, am spus că trebuie să ne folosim limba maternă în administraţie şi în justiţie şi acest deziderat s-a realizat. Am promis o universitate în limba maternă şi acum «Sapientia» este la Miercurea-Ciuc”, a spus Frunda. Imediat ce liderii Uniunii şi-au terminat discursurile, participanţii au sărbătorit „noua descălecare” cu palincă şi colaci kurtos.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.