Căutare Numele cotidianului: Gândul Primul „produs secuiesc” lansat azi – o carte despre statutul autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc Fără să mai aştepte finalizarea procedurilor de înregistrare a brandului „produs secuiesc” – aflat în curs de omologare la OSIM, la solicitarea consiliilor judeţene din Covasna şi Harghita – conducerea Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) a lansat vineri, la Sfântu Gheorghe, primul „produs” cu această marcă: un volum de 102 pagini cuprinzând statutul autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Redactat în limbile maghiară, română şi engleză, volumul a fost tipărit de o editură din Sfântu Gheorghe în 2100 de exemplare, ce vor fi comercializate la preţul de 5 lei bucata. „Acest statut descrie practic cum vedem noi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi cum va arăta, practic, viitoarea sa autoguvernare”, a declarat Izsak Balasz, preşedintele CNS, insistând apoi că această autonomie „este conformă tuturor principiilor şi autonomiilor europene şi nu lezează în nici un fel nici integritatea teritorială a României, nici drepturile românilor din Secuime”. Prevăzând organizarea şi existenţa Ţinutului Secuiesc ca entitate statală – cu parlament, guvern, preşedinte şi drapel proprii, toate „furnizate” de CNS – şi cu maghiara ca limbă oficială, acest statut a fost adoptat în 2005, când a şi fost depus la Parlament, ca proiect de lege, de câţiva deputaţi şi senatori ai UDMR din precedenta legislatură. Ulterior, cu sprijinul tacit al Uniunii, CNS-ul a organizat şi o suită de „referendumuri neoficiale” pentru a forţa discutarea lui în Legislativul de la Bucureşti, dar fără nici un rezultat concret. Motiv pentru care conducerile UDMR, CNS şi CNMT (Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, condus de Tokes Laszlo) au decis convocare până în toamnă, la Odorheiu Secuiesc, a unei „mari adunări naţionale secuieşti” la care participanţii - primarii, viceprimarii, consilierii locali şi şefii de deconcentrate maghiari din cele 8 „scaune secuieşti” din Covasna, Harghita şi Mureş – ar urma să proclame, pur şi simplu, autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |