Expulzarea din „Cizmă“ se execută imediat după ce a semnat prefectul

Expulzatul participă la judecarea recursului, dacă prezenţa sa „nu produce grave atingeri ale unor drepturi sau un pericol grav pentru ordinea publică“

Decretul nu precizează care sunt „atingerile grave“

La finele lunii trecute, autorităţile italiene au adoptat un nou decret privind expulzarea cetăţenilor comunitari pe motive “imperative de siguranţă publică”. Diferenţele dintre acesta şi primul decret, cel emis imediat după izbucnirea scandalului Mailat, sunt, însă, minore. Motivele pentru care poate fi decisă expulzarea nu sunt prezentate limpede. Legiuitorii precizează că “existenţa unei condamnări penale nu justifică în mod automat adoptarea unei astfel de măsuri”, dar, un articol mai jos, revin la idee şi adaugă: “În adoptarea măsurii de îndepărtare se ţine cont inclusiv de eventuale condamnări, pronunţate de un judecător italian sau străin, pentru unul sau mai multe delicte intenţionate, consumate sau tentative, împotriva vieţii sau integrităţii persoanei (…)”.

Această adăugare însă contravine prevederilor acquis-ului comunitar, care specifică, clar, că „antecedentele penale nu trebuie să constituie un motiv pentru luarea unor astfel de măsuri (expulzarea cetăţeanului european în cauză – n.r.)”. În ceea ce priveşte persoana care poate decide expulzarea, aceasta a rămas, în continuare, prefectul, sau “ministrul de interne atunci când destinatarul a locuit pe teritoriul naţional în precedenţii zece ani sau este minor“. Dacă expulzatul are proasta idee să se întoarcă pe teritoriul Italiei înainte de expirarea “sancţiunii de reintrare”, va face puşcărie trei ani şi, după ce va ieşi din închisoare, va fi din nou scos în afara ţării.

Cum poţi să anulezi o decizie de expulzare? Se poate face recurs în termen de douăzeci de zile de la notificare, sub sancţiunea inadmisibilităţii, la tribunalul din regiunea în care îşi are sediul autoritatea care a luat decizia expulzării.

Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.