Căutare

Inchiderea pietei muncii din UE pentru romani - o decizie fara justificare economica

A mai ramas o luna pentru ca tarile care nu doresc sa permita accesul liber al romanilor pe piata muncii sa comunice oficial acest lucru. Conform reglementarilor europene, neprecizarea unei pozitii si ne-notificarea acesteia catre Comisia Europeana, in cursul lunii decembrie 2006, inseamna intrarea automata in vigoare a principiului european al liberei circulatii a fortei de munca, se arata intr-un studiu intocmit de Departamentul pentru Munca in Strainatate - "Liberalizarea pietei muncii din Romania". Scopul studiului a fost fundamentarea unui punct de vedere al autoritatilor romane referitor la asa-numitele masuri de reciprocitate - limitarea accesului pe piata romaneasca a fortei de munca a lucratorilor proveniti din state ce au impus restrictionarea accesului romanilor. Prezentam, pe scurt, principalele concluzii. Deocamdata, din 25 de tari UE, doar cinci nu doresc muncitori romani Se pare ca doar cinci tari nu doresc, deocamdata, imigranti romani. Danemarca si Germania au anuntat pana acum impunerea de masuri tranzitorii, Marea Britanie si Irlanda - mentinerea controalelor asupra accesului romanilor la locurile de munca, iar "Olanda - deschiderea treptata" a pietei muncii pentru romani si bulgari. Conform studiului, Austria este de asteptat sa-si exprime aceeasi pozitie ca si Germania, dar s-ar putea ca acelasi lucru sa-l faca si Franta, Grecia, Belgia, Cipru, Spania etc. "In acest moment, dezbaterile publice din unele state membre sunt preponderent nefavorabile liberalizarii pietelor de munca pentru cetatenii romani. Deciziile care vor fi luate vor fi covarsitor politice si nu justificate prin argumente economice sau motivate de distorsiunile - de altfel inexistente - provocate de forta de munca din noile state membre pe pietele vest europene. Un factor important care ar putea influenta decizia unor state membre, este perspectiva alegerilor interne programate pana la finele anului 2006, precum si in prima parte a anului 2007. In aceste conditii, aparitia discursurilor populiste privind exodul fortei de munca din statele recent aderate este previzibila", se arata in studiu. Autorii acestuia dau exemplu evolutia opiniilor din Marea Britanie. Pana in mai, oficialii britanici apreciau ca accesul liber al lucratorilor din noile state membre a condus la progres economic, opinie care ar fi trebuit sa conduca la o atitudine similara fata de romani si bulgari. In mai, un document asa-zis confidential al Ministerului de Interne de la Londra, aparut in presa britanica si preluat de unele publicatii din Romania; vorbeste despre teama britanicilor fata de asaltul muncitorilor romani, persoane "indezirabile" din pricina "legaturilor lor infractionale si a riscului de securitate pe care il reprezinta". Tonul unor publicatii britanice devine din ce in ce mai isteric, astfel incat in septembrie, conform unui sondaj publicat de "The Guardian", trei britanici din patru doreau impunerea unor restrictii dure muncitorilor imigranti. Restrictiile nu opresc migratia ilegala, ci o amplifica "Introducerea de conditii suplimentare si ingreunarea procedurii de iesire din tara nu reprezinta neaparat solutia cea mai indicata pentru diminuarea migratiei ilegale. Motivatia de a merge la munca este atat de puternica, incat oamenii vor face tot posibilul sa gaseasca solutii de iesire din tara", considera expertii Organizatiei Internationale a Migratiei. Conform acestora, obiectivul celor care aleg sa munceasca in tarile Uniunii Europene este "de a acumula capital financiar pentru asigurarea unui trai decent in Romania la un moment ulterior si mult mai putin pentru a dezvolta o afacere la intoarcerea in tara". Cazul Poloniei, Ungariei si Sloveniei  La 1 mai 2004, singurele state care nu au impus restrictii in ceea ce priveste lucratorii migranti din statele care au aderat atunci la UE au fost Marea Britanie, Irlanda si Suedia. Dintre cele 8 state nou intrate in UE, Polonia, Ungaria si Slovenia au invocat principiul reciprocitatii. In 2006, Spania, Portugalia, Finlanda, Grecia si Italia au notificat Comisiei Europene intentia lor de a ridica barierele in calea liberei circulatiei a fortei de munca, Austria, Germania si Olanda au ales sa prelungeasca cu inca trei ani aplicarea masurilor tranzitorii, iar Franta, Luxemburg, Belgia si Danemarca si-au manifestat intentia de a flexibiliza gradual si controla barierele impuse liberei circulatii a lucratorilor din noile state membre. Totodata, dintre cele 3 noi state membre care au decis la 1 mai 2004 aplicarea, sub regimul reciprocitatii, de masuri tranzitorii privind libera circulatie a cetatenilor din vechile state membre, Polonia si Ungaria continua sa aplice acest regim si in perioada 01.05.2006 - 30.04.2009. 55% dintre romani vor masuri reciproce contra tarilor care ne limiteaza accesul Studiul multidisciplinar privind liberalizarea pietei muncii din Romania pentru cetatenii UE a avut la baza si un chestionar intocmit de Departamentul pentru Munca in Strainatate. Raspunsurile arata ca 53% dintre cei chestionati se asteapta ca romanii sa poata munci liber in tarile UE imediat dupa aderare si daca nu va fi asa, 55% considera ca guvernul roman ar trebui sa procedeze similar cu cetatenii UE interesati sa lucreze in tara noastra. In privinta motivelor pentru care unele tari din UE n-ar accepta deschiderea pietei muncii catre romani, pe primul loc a fost indicata teama europenilor ca romanii ar putea accepta salarii mai mici, pe al doilea - "posibila reducere a ocuparii locurilor de munca de catre cetatenii nativi".