Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gândul
Anul şi data apariţiei: 21.07.2009
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Eliza Francu
Titlul articolului: Zeci de imigranţi români au lucrat la negru să aranjeze vila lui Berlusconi
Acces online: https://www.gandul.info/international/zeci-de-imigranti-romani-au-lucrat-la-negru-sa-aranjeze-vila-lui-berlusconi-4673934


Românii, impresionaţi de generozitatea şi şarmul premierului italian, confirmă că „poveştile” presei italiene despre petrecerile deocheate de la Villa Certosa nu sunt tocmai poveşti

 

Cu toate măsurile iniţiate împotriva imigraţiei ilegale şi muncii la negru, premierul Berlusconi pare a fi primul care le încalcă. Zeci de români din Sardinia au lucrat la negru în ultimii ani pentru amenajarea Villei Certosa pe care o deţine „Berlu”, scrie corespondentul Agerpres în Italia. Românii au muncit ca grădinari sau constructori la celebra reşedinţă de vară (o proprietate de 100 de hectare) a premierului din staţiunea de lux Porto Rotondo aflată pe Costa Smeralda, în nordul insulei Sardinia.Majoritatea românilor au fost angajaţi pentru a înfrumuseţa grădinile vilei: sere, un lac artificial, imitaţia unui vulcan, un amfiteatru roman. Angajatorul direct nu a fost premierul italian, ci mai multe firme care primeau contractele din partea vilei.

 

Ce spun românii despre Berlu

 

 

 „Da, de patru ani, în fiecare zi merg şi lucrez acolo. Primii doi ani, când eram cetăţean extracomunitar, i-am lucrat la negru, angajatorul mi-a făcut contractul şi asigurările abia după 2007”, spune L.S., un român de 29 de ani din Tecuci, intervievat de Agerpres. L.S. spune că mai există alţi cinci români care au muncit la negru până în 2007. Alţi 16 români au lucrat între 2005-2006 ca grădinari la Villa Certosa, ei îngrijind plantele din parcul vilei, serele cu diverse specii tropicale sau plante medicinale rare. „Berlusconi nu avea cum să ştie că noi, românii, eram angajaţi ilegal”, este de părere un alt român, G.C., din Galaţi. Românii confirmă şi articolele jurnaliştilor italieni despre femeile tinere şi frumoase invitate de Berlusconi la Villa Certosa. „Tot ceea ce spune presa despre haremul lui e cam adevărat, am văzut cu ochii mei. Este un om care îşi permite orice şi e normal să trăiască aşa, ca un nabab”, spune G.C.

 

C.C., o româncă de 23 de ani, povesteşte cum a lucrat în vara lui 2006 cameristă la vila lui Berlusconi. „Mai am şi acum un fluturaş de plată pentru o primă de 500 de euro primită după ce s-a făcut petrecerea de Ferragosto (15 august). Berlusconi ne-a mulţumit personal tuturor celor 40-50 care lucram ca femei de serviciu, ospătăriţe sau la bucătărie, şi chiar şi pe fluturaş sunt trecute frumos caligrafiate mulţumirile lui”, spune C.C. Gălăţeanca spune că era singura româncă din personalul de femei italience care lucrau direct pentru Berlusconi şi oaspeţii lui (n.r. – printre care şefi de stat şi de guvern, în cinstea cărora se organizau inclusiv petreceri deocheate). „Eram şi foarte tânără, iar italiencele erau toate trecute de 45-50 de ani. Când m-am angajat, el ştia deja că sunt româncă şi a ţinut să mă întrebe dacă sunt mulţumită, dacă îmi place să lucrez la vilă”, spune tânăra. Toţi cei trei români insistă că Berlusconi este un personaj extrem de generos şi popular, salutându-i şi schimbând câteva vorbe şi dând mâna cu ei de fiecare dată când îi întâlnea. Mai mult, toţi angajaţii aveau acces la pizzeria şi gelateria proprietăţii, iar Berlusconi venea în timpul prânzului şi glumea cu fiecare în parte.

 

Dezvăluirile vin în contextul în care zilele acestea trebuie să intre în vigoare o legislaţie extrem de dură, care transformă imigraţia ilegală în infracţiune penală, ceea ce i-ar putea viza şi pe cetăţenii unor state UE, precum România. Mulţi români lucrează „la negru” şi nu au rezidenţa reglementată în Italia.

 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.