CÄutare Numele cotidianului: Gândul OraĹul din nordul Italiei al cÄrui primar a declarat cÄ „fÄrÄ români Olimpiada n-ar fi avut loc la Torino” s-a înfrÄĹŁit cu BacÄul – „sursa” celor mai mulĹŁi imigranĹŁi Nu cred cÄ reacĹŁia faĹŁÄ de români a italienilor din partea de nord a ĹŁÄrii va fi aceeaĹi cu a celor din partea de sud, în special din Roma. Sigur cÄ este cutremurÄtor ce i s-a întâmplat Giovannei Reggiani, dar nu nemernicul care a fÄcut asta a declanĹat isteria italienilor faĹŁÄ de români la Roma. Ura s-a acumulat picÄturÄ cu picÄturÄ din vremea campaniei electorale a lui Walter Veltroni, care cred cÄ a vÄzut cÄ n-are ce spune mai mult decât contracandidaĹŁii lui Ĺi a demonizat imigranĹŁii români, sperând sÄ-i atragÄ la vot pe italienii care aveau o sensibilitate la aceastÄ chestiune. Dovada cÄ a fost un discurs pur electoral este cÄ, dupÄ ce a ajuns primarul Romei, Veltroni a lÄsat românii în pace. Dar rÄul deja fusese fÄcut. Presa
a continuat sÄ prezinte imigranĹŁii români ca pe o calamitate, iar fapta lui Mailat a pus capac la toate. La fel de vinovat este însÄ Ĺi guvernul român, care nu face nimic, nu se implicÄ în nici un fel. Nu este normal ca dezaxaĹŁii noĹtri sÄ ajungÄ în toatÄ lumea, în loc sÄ stea în puĹcÄrii sau în balamuc”, spune Gabriel Miron, vicepreĹedintele AsociaĹŁiei FrÄĹŁia din Torino.
O armatÄ de torinezi a venit sÄ-i ajute pe bÄcÄuani
Argument al scenariului în care italienii au ajuns sÄ nu-i mai suporte pe români din cauza unui politician fÄrÄ scrupule este modul în care sunt trataĹŁi imigranĹŁii români în Torino, oraĹul al cÄrui primar a declarat cÄ „fÄrÄ români, Olimpiada n-ar fi avut loc la Torino”. Cu douÄ sÄptÄmâni în urmÄ, autoritÄĹŁile provinciei din nordul Italiei nu erau nicidecum îngrozite de conaĹŁionalii noĹtri, ba, dimpotrivÄ, au venit la BacÄu ca sÄ semneze un protocol de înfrÄĹŁire între cele douÄ oraĹe. Prefectul torinez Goffredo Sottile a strâns mâna prefectului bÄcÄuan Gabriel Berca, primarul torinez Sergio Chiamparino s-a îmbrÄĹŁiĹat cu primarul bÄcÄuan Romeo Stavarache.
Mai mult, cei doi oficiali torinezi au venit cu o armatÄ întreagÄ de funcĹŁionari, intelectuali Ĺi oameni de afaceri – assesorul pe probleme de integrare din PrimÄria Torino, assesorul pe probleme de familie, sÄnÄtate Ĺi politicÄ socialÄ din PrimÄria Torino, secretarul general al Camerei de ComerĹŁ, prorectorul Politehnicii din Torino Ĺi mulĹŁi alĹŁii. Iar protocolul nu s-a mÄrginit la formalitatea semnÄrii unor hârtii, ci prevede colaborarea între cele douÄ regiuni în aproape toate domeniile: social, cultural, administrativ Ĺi economic.
În viitorul foarte apropiat, colaborarea va aduce bÄcÄuanilor 5 ambulanĹŁe, 3 maĹini de teren Ĺi douÄ pentru transportul personalului medical, patru burse pentru studenĹŁi Ĺi patru pentru profesori la Politehnica din Torino, una din cele mai prestigioase din Europa. Pe termen lung, lista a ceea ce presupune colaborarea este lungÄ cât un program de guvernare.
4 din 5 firme deschise în Torino în ultimii ani au patroni români
Torinezii n-au prins din senin drag de BacÄu. Au ajuns sÄ semneze acel protocol dupÄ ce, timp de doi ani, le-au dat discret o mânÄ de ajutor bÄcÄuanilor, în special dupÄ inundaĹŁii. Ĺi au ales BacÄul, Ĺi nu alt oraĹ din România sau de aiurea, pentru cÄ de acolo provin majoritatea imigranĹŁilor care muncesc în Torino. „Sigur cÄ Ĺi în Torino sunt uscÄturi din România. Sigur cÄ Ĺi ziariĹtii torinezi scriu despre nemernicii de la noi când le dau prilej. Dar nu cautÄ nod în papurÄ românilor aĹa cum a fÄcut mass-media din sudul Italiei luni în Ĺir. DimpotrivÄ, noi, ca asociaĹŁie a românilor, avem o colaborare foarte bunÄ cu presa din Torino”, explicÄ Miron. OraĹul Torino are circa 1 milion de locuitori.
La 31 decembrie 2006 erau înregistraĹŁi 67.000 de imigranĹŁi români, dar numÄrul real se estimeazÄ a fi dublu, adicÄ peste 10% din populaĹŁia torinezÄ. Între românii, cei mai numeroĹi sunt bÄcÄuanii – circa 65% - conform unor estimÄri neoficiale. Cum au ajuns bÄcÄuanii sÄ migreze masiv în Torino? „Probabil cÄ au ales acest oraĹ pentru cÄ este cel mai industrializat din Italia. La început au plecat câĹŁiva, apoi au tras dupÄ ei toate rudele Ĺi toĹŁi prietenii buni de muncÄ”, spune IonuĹŁ Tomescu, de la PrimÄria BacÄu. Ce fac românii la Torino? „Majoritatea muncesc acum în construcĹŁii. Aici a fost un fenomen mai ciudat, diferit de restul migraĹŁiei din România. La început, cei mai numeroĹi imigranĹŁi au fost femeile.
Torino are o populaĹŁie îmbÄtrânitÄ Ĺi erau puĹŁini italieni sau imigranĹŁi de alte naĹŁii dispuĹi sÄ aibÄ grijÄ de bÄtrâni. Cu timpul, femeile s-au integrat în comunitatea torinezÄ Ĺi Ĺi-au chemat bÄrbaĹŁii. AceĹtia s-au angajat în construcĹŁii, un alt sector în care torinezii aveau nevoie disperatÄ de forĹŁÄ de muncÄ. Acum, mulĹŁi români au devenit patroni. Anul trecut, patru din cinci firme deschise în Torino aveau patroni români. BineînĹŁeles, nu vorbim de firme cu cifre mari de afaceri, ci mai degrabÄ de persoane fizice autorizate Ĺi societÄĹŁi cu rÄspundere limitatÄ. Dar sunt mulĹŁi... Avem deja în Torino un consorĹŁiu al antreprenorilor români”, spune Miron.
4 motociclete în curtea unei bÄtrâne de 75 de ani
Beneficiile imigrÄrii se vÄd Ĺi în BacÄu. În comunele din jurul oraĹului au înflorit vilele, iar cei care n-au încÄ bani pentru o casÄ nouÄ meĹteresc la îmbunÄtÄĹŁirea celei vechi. Statistic, migraĹŁia se cuantificÄ astfel: în ultimii 3 ani, consecutiv, numÄrul cererilor de autorizaĹŁii de construcĹŁie depuse la primÄria oraĹului BacÄu a crescut cu 10-15% pe an. La acest capitol intrÄ cereri pentru autorizarea construcĹŁiei unor locuinĹŁe noi, extinderi de locuinĹŁe Ĺi construcĹŁii de spaĹŁii comerciale. În sezonul concediilor, în special în luna august, când se întorc „plecaĹŁii” sÄ îĹi vadÄ rudele, pe strÄzile BacÄului se etaleazÄ maĹini ultimul rÄcnet. Ba chiar o bÄtrânÄ de 75 de ani a ajuns vedeta presei locale pentru cÄ a schimbat în câĹŁiva ani 4 motociclete!
E adevÄrat, existÄ Ĺi probleme cu copiii lÄsaĹŁi în ĹŁarÄ de pÄrinĹŁii plecaĹŁi în strÄinÄtate, dar fenomenul nu este, deocamdatÄ, alarmant. „Avem o mulĹŁime de programe pentru copiii care provin din familii cu dificultÄĹŁi. Copiii lÄsaĹŁi în ĹŁarÄ de pÄrinĹŁii plecaĹŁi în strÄinÄtate sunt monitorizaĹŁi. Din pÄcate, nu cunoĹtem deocamdatÄ numÄrul real. Noi avem sub monitorizare doar 21 de copiii dar în mod sigur numÄrul real este mai mare. Ĺcolile ar trebui sÄ informeze primÄria despre aceste cazuri, dar de multe ori pÄrinĹŁii nici mÄcar nu anunĹŁÄ cÄ intenĹŁioneazÄ sÄ plece.
Sunt diriginĹŁi care aflÄ la douÄ-trei luni de la plecarea pÄrinĹŁilor cÄ elevii au rÄmas în grija rudelor. Ĺi pentru aceĹti copii, sperÄm ca protocolul încheiat cu autoritÄĹŁile din Torino sÄ fie un ajutor. Am convenit sÄ înfiinĹŁÄm la BacÄu centre de consiliere Ĺi petrecere a timpului liber, astfel încât copiii ai cÄror pÄrinĹŁi sunt ocupaĹŁi, fie în ĹŁarÄ, fie în strÄinÄtate, sÄ îĹi petreacÄ timpul liber într-un mod plÄcut, sub o supraveghere atentÄ. Apreciem cÄ emigraĹŁia are Ĺi efecte benefice, dar preocuparea primÄriei din BacÄu este sÄ aducÄ românii acasÄ, în special cei care au copii”, explicÄ Tomescu.
Concluzia: „În Torino n-au fost agresiuni majore asupra populaĹŁiei autohtone Ĺi pentru cÄ imigranĹŁii au fost oameni plecaĹŁi de sÄrÄcie, dar care sperau sÄ câĹtige bani muncind”, crede Miron.
„În sudul Italiei, ura s-a acumulat picÄturÄ cu picÄturÄ din vremea campaniei electorale a lui Walter Veltroni, care cred cÄ a vÄzut cÄ n-are ce spune mai mult decât contracandidaĹŁii lui Ĺi i-a demonizat pe imigranĹŁii români, sperând sÄ-i atragÄ la vot pe italienii care aveau o sensibilitate la aceastÄ chestiune. Dovada cÄ a fost un discurs pur electoral este cÄ, dupÄ ce a ajuns primarul Romei, Veltroni a lÄsat românii în pace. Dar rÄul deja fusese fÄcut. Presa a continuat sÄ prezinte imigranĹŁii români ca pe o calamitate, iar fapta lui Mailat a pus capac la toate. La fel de vinovat este însÄ Ĺi guvernul român, care nu face nimic, nu se implicÄ în nici un fel. Nu este normal ca dezaxaĹŁii noĹtri sÄ ajungÄ în toatÄ lumea, în loc sÄ stea în puĹcÄrii sau în balamuc” - Gabriel Miron (AsociaĹŁia FrÄĹŁia din Torino) |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |