Căutare

Ziariştii spanioli publică articole despre români doar când „e de rău”

Imigranţii nu pot încă să acţioneze ca o comunitate

„Ni se face frică să ne uităm la televizor. În fiecare seară, stau cu inima strânsă, uitându-mă la ştiri, şi zic «Doamne-ajută!» dacă nu apare nimic rău despre români”, povesteşte Gheorghe Găinar, preşedintele Asociaţiei Culturale de Ajutorare şi Integrare a Românilor din Alcala de Henares. Găinar spune că a fost şocat, ca toţi cunoscuţii săi din Spania, de omorârea Giovannei Reggiani, dar consideră că presa italiană, în special cea din sudul Peninsulei, îi luase pe români în vizor cu mult înainte de această nenorocire.

„Nu putem să ne plângem că în Spania am fi fost trataţi, de presă şi de politicieni, cum au fost românii din Italia în ultimul an. Mă refer la perioada dinaintea actului comis de nenorocitul de Mailat. Totuşi, chiar şi în Spania, presa, în general, publică articole despre români doar când este «de rău». De bine – foarte rar, deşi haimanele care cerşesc sau fură reprezintă o minoritate faţă de numărul românilor care s-au integrat, îşi văd de muncă, şi-au adus familiile, şi-au cumpărat case, şi-au deschis afaceri…”.

Aşa că românii din Spania s-au gândit să-şi deschidă propriul post de televiziune. „Deocamdată este vorba de un proiect. Ne dăm seama că este vorba de o sumă mare de bani şi nu avem fonduri suficiente, dar în perioada următoare vom începe să căutăm sponsori în rândul românilor din ţară, al românilor din Spania care au deja afaceri importante şi chiar al firmelor spaniole care lucrează cu parteneri români. Am avut o discuţie de principiu cu reprezentanţii Asociaţiei de Entităţi de Radio şi Televiziune Digitală Terestră şi aceştia s-au arătat interesaţi de ideea noastră”, spune Găinar.

Premiul „Cetăţenii“ din partea autorităţilor

Cu două săptămâni în urmă, Asociaţia de Entităţi de Radio şi Televiziune Digitală Terestră a oferit organizaţiei al cărei preşedinte este Găinar, precum şi Ambasadei României în Spania, premiul „Cetăţenii”. „Acest premiu este,  pentru noi, simbolul recunoaşterii muncii noastre de aproape 10 ani, de voluntariat în slujba comunităţii românilor din Alcalá de Henares,din Madrid şi întreaga Spanie.

Reprezintă recunoaşterea proiectelor importante ale asociaţiei noastre cum sunt: înfiinţarea primei parohii ortodoxe române postrevoluţionare în Spania – Alcalà de Henares (Sf. Mare Mucenic Gheorghe) în anul 2000, înfrăţirea dintre Alba Iulia si Alcalá de Henares, în 2002, înfiinţarea primei federaţii a asociaţiilor româneşti din Spania (FEDROM), primul proiect de Şcoală românească din Spania, în 2003, primul Cenaclu Literar şi de Arte Plastice al românilor din Spania, în 2004, primul Ansamblu folcloric din Spania (Plaiurile Dorului), în 2004 si multe alte activităţi cultural-sportive, artistice şi în alte domenii şi în special în domeniul social. Tot ceea ce s-a făcut, s-a făcut pentru românii de aici şi pentru o cât mai bună imagine a emigraţiei române şi a României în Spania.”, explică Găinar.

Amărăciunea lui şi a colegilor de voluntariat rămâne, însă, atitudinea „ciudată” a majorităţii imigranţilor români. Nimic, nici măcar atacurile îndreptate împotriva lor, se pare că nu îi poate face să acţioneze ca şi o comunitate unită. „În Alcala de Heneras trăiesc circa 15.000 de imigranţi români. La alegerile locale, dacă s-ar fi prezentat la vot măcar 10.000, am fi putut avea acum 2-3 consilieri în primărie. Este adevărat, pentru a putea vota, românii ar fi trebuit, mai întâi se se ducă la primărie, să se înscrie pe listele de votanţi.

Mulţi n-au ştiut asta, alegerile au fost la foarte puţin timp după integrarea României în UE, fapt care a dat dreptul şi românilor care nu aveau cetăţenie spaniolă să devină electori. Au fost, însă, şi mulţi care au ştiut, dar, din comoditate, din indiferenţă, nu s-au dus să se înscrie. Culmea este că şi din cei care au făcut efortul să se înscrie, n-au mers la vot decât jumătate! Din 15.000 de români rezidenţi în Alcala, s-au înscris pe listele de vot doar 2.000 şi dintre aceştia doar 1.000 au votat cu adevărat”.