CÄutare Numele cotidianului: Gândul Când am auzit de steaguri, mi-am amintit brusc bancul acela de frondÄ faĹŁÄ de URSS, în care ei aliniau pe malul Prutului mii de tacuri, iar noi, vizavi, mii de steaguri... Deci, cum ar veni, "sÄ vadÄ lumea cÄ ni se fâlfâie". Pe urmÄ, mi-am amintit de steagurile noastre - pe care le iubim la ocazii -, zdrenĹŁuite Ĺi decolorate în "fâlfâitul" vântului aprig, uitate pe câte-o corniĹÄ de instituĹŁie publicÄ. Iar când a venit vorba de "simbolurile sfinte, naĹŁionale", mi-am amintit de imnul cântat în bÄĹcÄlie la întrunirile urechiĹtilor politici, care asociazÄ, inept, numele împÄratului cu numele preĹedintelui Ĺi li se fâlfâie dacÄ opresc intonarea acestuia când Ĺi cum vor ei. Din pÄcate, spiritul nostru naĹŁional se manifestÄ inconsecvent Ĺi, de principiu, atunci când suntem zgândÄriĹŁi cu bÄĹŁul prin gard. De câte ori am scris pe tema diferendelor interetnice, româno-maghiare, în ultimii 20 de ani, am fost înjurat "efervescent" - vorba lui Ponta, "ca sÄ mÄ exprim diplomatic, Ĺi sÄ nu spun, obraznic, cu spume" - de tot felul de oameni, fie maghiari, fie români concilianĹŁi, fie naĹŁionaliĹti de-ai noĹtri, fie extremiĹti de toate culorile, semn cÄ avem, Ĺi eu Ĺi ei, "subiectivismele noastre". Poate cÄ povestea "steagului secuiesc" n-ar fi fÄcut falduri, ori poate cÄ ea nici n-ar fi existat, dacÄ am fi fost în stare, mÄcar o datÄ, sÄ producem o lege ca lume, neinterpretabilÄ, concisÄ Ĺi la obiect, care sÄ le fi interzis sÄ li se fâlfâie de noi, dacÄ noi nu voiam sÄ vedem asta. Pe când ei spun cÄ o astfel de lege nu existÄ Ĺi, deci, "arborarea e permisÄ". În consecinĹŁÄ, îndepÄrtarea steagului din incinta clÄdirii Prefecturii Covasna, la ungerea noului prefect, a fost speculatÄ de secretarul de stat al MAE ungar, Nemeth Zsolt. Omul a numit acĹŁiunea drept "Agresiune asupra simbolurilor", Ĺi a dedus cÄ ar fi o mare inabilitate sÄ nu o fructifice electoral; pentru cÄ politicienii, indiferent de grai, vorbesc, cu toĹŁii, aceeaĹi limbÄ. Ĺi cum sÄ nu i se parÄ ciudatÄ Ĺi "intempestivÄ" îndepÄrtarea steagului din PrefecturÄ, când chiar premierul nostru abia ce l-a retras de la "post" pe vechiul prefect, fix pentru a detensiona situaĹŁia, dupÄ ce acesta acoperise "un panou cu însemne secuieĹti", chiar cu drapelul naĹŁional Ĺi chiar de Ziua Unirii. Ce-o fi zis Ĺi Nemeth Zsolt: "Ori suntem parteneri strategici, ori nu mai suntem?!" AĹa cÄ, dacÄ lucrurile s-ar fi oprit aici, li s-ar fi fâlfâit, în continuare, tuturor. Dar nu s-au oprit. Iar ambasadorul Ungariei la BucureĹti, Oszkar Laszlo Fuzes, ieĹind în decor, Ĺi-a permis sÄ cearÄ, ca reprezentant oficial al politicilor guvernului de la Budapesta, modificarea art.1 din ConstituĹŁia României - în sensul înlocuirii sintagmei "Stat naĹŁional" cu "Stat multinaĹŁional" -, precum Ĺi a altor texte, schimbÄri în virtutea cÄrora maghiarii din România sÄ poatÄ obĹŁine "autonomia teritorialÄ". În consecinĹŁÄ, domnul ambasador a scÄpat din vedere cÄ o atare poziĹŁie va face ca nici chiar nouÄ sÄ nu ni se mai fâlfâie. Marian SultÄnoiu este senior editor al ziarului Gândul |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |