Numele cotidianului
Articolul:
ÎNTĂLNIRE LA ROMA / Frattini vrea să ne păzim
infractorii
Franco Frattini (stânga) spune că italienii se tem
de infractori, nu de români
Credit: Epa/agerpres
24/02/2009
de Carmen Plesa , Violeta Fotache
+a | -a
Ministrul
italian de Externe ar vrea ca autorităţile din Peninsulă să
fie anunţate de cele din România de câte ori un infractor se
pregăteşte să se îmbarce cu destinaţia Italia.
DEZVĂLUIRE INCENDIARĂ /
Europarlamentarii câştigă milioane peste salariu
CONGRES FĂRĂ
ALEGERI/Geoană îl lasă pe Mitrea cu buza umflată
INFRACŢIONALITATE/Italienii,
contrazişi de statistici
ALEASA DE TIP NOU /Politica pe toc de 10
Ministrul de Externe italian, Franco Frattini, a declarat
aseară, după întâlnirea pe care a avut-o cu ministrul român de
Externe, că ţara noastră trebuie să preia cei 900 de
infractori români aflaţi în închisorile din Italia. Frattini a mai
explicat şi ce înţelege prin "garanţii din partea statului
român că infractorii români nu vor mai ajunge în Italia". Astfel,
ministrul italian de Externe ar dori ca autorităţile române să
le prevină pe cele italiene în momentul în care un român care a comis
infracţiuni se îmbarcă având destinaţia Italia.
DIN NOU, LA CONTROL
Frattini a spus că fiecare persoană care intră în spaţiul
italian ar trebui să aibă un paşaport şi să fie
controlată. Dar că "nu va fi oprită decât dacă se
dovedeşte că există pe numele ei un mandat de urmărire
internaţională".
Potrivit lui Frattini, poliţiştii italieni ar urma să-l
monitorizeze pe proaspăt intratul român cu cazier, pentru a vedea unde se
duce să doarmă, ce face şi dacă va comite infracţiuni.
"Dacă munceşte cinstit şi nu mai comite infracţiuni,
asta-i altceva", a concluzionat Frattini.
Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a reluat aseară ideea
că in-fractorii nu au cetăţenie şi nici naţionalitate.
Ministrul român a accentuat că "nu vom lua nici o măsură de
a limita dreptul la circulaţie", subliniind că e un drept pe
care poporul român, abia ieşit din comunism, şi l-a câştigat. "Nu
voi accepta niciodată ca un incident să se răsfrângă asupra
unei comunităţi", a mai spus Diaconescu, făcând referire la
campania antiromâni din Peninsulă, declanşată în urma unor
violuri de care sunt acuzaţi cetăţeni români. Cât despre ideea
lui Franco Frattini de a ne trimite cei 900 de deţinuţi din
puşcăriile italiene în ţară, în baza unui acord bilateral,
Diaconescu a spus că România are această disponibilitate, dar că
trebuie făcute analize atente, de la caz la caz.
Declaraţiile celor doi miniştri au fost cât se poate de pacifiste.
Diaconescu nu a mai reluat acuzaţiile de xenofobie lansate în urmă cu
puţin timp împotriva Guvernului italian, dar a subliniat că în acest
moment în Italia există o problemă de percepţie în privinţa
românilor şi că este preocupat de siguranţa
comunităţii noastre din Peninsulă. "A generaliza
infracţiuni este un gest injust", a declarat Diaconescu.
Frattini a vorbit şi el despre faptul că cetăţenii italieni
nu se simt în siguranţă, dar că aceştia se tem de
infractori în general şi nu de români în special. Însă a anunţat
şi că a cerut trimiterea în Italia a unui contingent mai mare de
poliţişti români specializaţi în infracţiuni urbane.
De asemenea, Frattini a mai spus că Italia vrea să ajungă primul
partener strategic şi primul investitor în România.
ITALIENII SE
MIŞCĂ ÎN RELUARE
În ciuda dorinţei exprimate de Frattini de a-i expedia pe românii
infractori acasă, autorităţile italiene se pare că nu au
făcut prea mare lucru în acest sens până acum.
Ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat ieri
că în închisorile din Italia erau încarceraţi, până la data de
19 februarie 2009, 1.773 de cetăţeni români care au calitatea de
inculpat, dar în cazul cărora nu s-au pronunţat hotărâri de
condamnare definitivă. Totodată, în penitenciarele italiene se
află 953 de români condamnaţi definitiv. Demnitarul a arătat
că autorităţile italiene acţionează cu întârziere în
chestiunea mandatelor europene de arestare emise de statul român. "40 la
sută din persoanele date în urmărire de autorităţile române
(cetăţeni români şi străini), fie pentru a fi puse în
executare hotărâri definitive de condamnare, fie pentru a da curs
mandatelor de arestare preventivă emise în timpul procesului penal, se
află pe teritoriul Italiei, iar procedurile de executare a acestor mandate
europene întâmpină dificultăţi", a spus Predoiu. În anii
2007 şi 2008, numai pentru Italia, instanţele române au emis 468 de
mandate europene de arestare. Magistraţii italieni au pus în executare
doar 296 dintre ele, refuzând arestarea a 46 de persoane, alte 126 de cazuri
neprimind încă un răspuns.
Numărul de cetăţeni români condamnaţi sau inculpaţi în
Italia reprezintă doar aproximativ 0,27 procente din totalul
comunităţii, care se ridică la peste un milion de persoane.