Căutare

Colegiile electorale au fost trasate nu numai după criterii demografice şi geografice, ci şi după cele politice. O recunoaşte deputatul liberal de Iaşi, Traian Dobre.

Comisia parlamentară pentru elaborarea Codului electoral a finalizat luni desenarea colegiilor uninominale pentru alegerile parlamentare din toamnă în zece judeţe: Bistriţa, Cluj, Giurgiu, Teleorman, Gorj, Caraş-Severin, Iaşi, Ilfov, Olt, Tulcea, pornindu-se de la propunerile venite în urma negocierilor făcute de partide la nivel local. Reprezentanţii PNL şi PSD şi-au votat reciproc propunerile de delimitare a colegiilor, motiv pentru care au fost acuzaţi că împart fiefurile electorale într-un mod reciproc avantajos.

Concret, legea prevede că fiecare judeţ reprezintă o circumscripţie, iar fiecare circumscripţie este împărţită în colegii uninominale, în funcţie de populaţie. Se trasează colegii diferite pentru fiecare mandat de deputat sau senator, iar norma de reprezentare este de un deputat la 70.000 de locuitori şi de un senator la 160.000 de locuitori. Concret, într-un colegiu se adună cîteva localităţi a căror populaţie însumată ajunge ori la 70.000 de locuitori, ori la 160.000 plus/minus 30%.

GRANIŢE FLEXIBILE. Teoretic, criteriul de trasare este cel demografic, adică numărul de locuitori. La asta se mai adaugă, logic, şi cel geografic, adică localităţile să fie alăturate. Al treilea criteriu este cel politic, nerecunoscut pînă acum de nici un reprezentant al partidelor. Astfel, graniţa colegiilor poate fi trasată în aşa fel încît într-un colegiu să aduni mai multe localităţi în care un partid are fiefuri electorale puternice, asigurîndu-i astfel victoria candidatului la parlamentare. Judeţul Iaşi, spre exemplu, este unul dintre judeţele pentru care s-a decis luni împărţirea pe colegii. Deputatul PNL de Iaşi Traian Dobre ne-a explicat principiile după care a fost făcută delimitarea. El spune că a participat la prima rundă de discuţii, întîlnindu-se cu senatorul PD-L Dan Cîrlan şi cu primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita (PSD). "Am convenit atunci să ţinem seama de trei principii. Primul este acela de a nu ne apropia de decalajul maxim de 30% faţă de norma de reprezentare, iar colegiile să aibă un nivel de populaţie cît mai apropiat ca să nu defavorizăm candidaţii. Adică să nu avem într-un colegiu 59.000 de locuitori şi în altul 76.000 de locuitori, pentru că în primul va fi mai uşor să obţii 50% plus unu, iar în celălalt mai greu", explică Dobre. Apoi, spune deputatul PNL, al doilea principiu a fost ca aceste colegii să fie funcţionale, adică "să nu mergi în 11 direcţii ca o oaie capie". "Dacă avem şapte ieşiri rutiere principale din Iaşi, să mergem pe aceste direcţii, pentru că aceste comune trebuie bătute şi nu poţi să mergi cu elicopterul peste şapte dealuri, trebuie să te duci cu maşina şi e bine să ai o legătură între comune", a spus Dobre.

ECHILIBRU ŞI NU PREA. Al treilea principiu convenit de liderii politici de la Iaşi este chiar cel politic, trasarea graniţelor unui colegiu ţinînd cont de culoarea politică a localităţilor. "Ar trebui să existe un echilibru politic într-un colegiu. Nu poţi să ai într-un colegiu opt-zece comune de o singură culoare politică şi acolo să-l mai aşezi şi pe liderul partidului să candideze", a declarat Dobre, explicînd că nuanţa politică a comunei se determină după compoziţia Consiliului Local.

Deputatul PNL spune însă că el a participat doar la prima discuţie despre trasarea colegiilor, neştiind cine a adunat pur şi simplu comunele pe lista unui colegiu. Ce-a ieşit pare însă că n-a respectat în mod sigur principiul numărul doi. Dobre vrea să candideze în colegiul şapte din judeţul Iaşi, colegiu care arată cam aşa: "De la nord te duci spre sud şi în sud faci hăis, adică la stînga", explică Dobre, care însă spune că nu e nici un avantaj în a aranja matematic şi politic un colegiu. "Te chinuieşti să-ţi aranjezi şaptele, spre exemplu, şi te trezeşti că te trimite liderul la unu. Nu e nici o siguranţă în chestiunea asta", ne-a mai declarat Dobre.