Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul NaĹŁional
Anul şi data apariţiei: 24.02.2009
Tematica: discursul vis a vis de autonomie
Categoria articolului: editoriale
Autorul articolului: Adrian Severin
Titlul articolului: Oligarhia ĂŽmpotriva naĹŁiunii
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-editorial/oligarhia-impotriva-natiunii-145029.html


Statul român este stat naĹŁional, unitar şi indivizibil - spune ConstituĹŁia României. Cu bucuria unei mari descoperiri, preşedintele românilor a citit acest text pe toate posturile de televiziune, scoĹŁând legea fundamentală din buzunarul de la spate al pantalonilor, unde, chipurile, o poartă mereu. Aşa buzunar, aşa lectură. În numele acestei ConstituĹŁii, şeful statului român a rugat UDMR să nu-i mai purifice etnic pe românii din secuime.

Stat naĹŁional nu înseamnă etnic. Stat unitar nu înseamnă centralist. Stat indivizibil nu înseamnă nestructurat. În orice lege, dispoziĹŁiile se completează una pe alta, se sprijină una de alta şi se explică una prin alta. Privită ca un tot coerent, ConstituĹŁia României nu lasă loc de interpretări naĹŁional-autoritariste. În sensul ConstituĹŁiei, cuvântul "naĹŁional" face trimitere la "naĹŁiunea civică", naĹŁiune formată din toĹŁi cetăţenii ţării, indiferent de originea lor etno-culturală. Cuvântul "unitar" explică doar că forma de organizare nu este cea federală, formă, dimpotrivă, admisă la nivelul UE, care este o federaĹŁie de state-naĹŁiune. Cuvântul "indivizibil" indică excluderea posibilităţii ca România să fie împărĹŁită în mai multe state (fie ele şi "româneşti"), dar este perfect compatibil cu principiul, de asemenea constituĹŁional, al autonomiei locale: autonomie teritorială stabilită însă pe baze civice, iar nu etnice. ("Autonomia culturală", invocată de unii, ĹŁine de domeniul spiritual şi de aceea nu poate avea conotaĹŁii teritoriale.) Toate aceste lucruri erau deja clarificate. Doar câteva grupuscule de radicali nostalgici, ignoranĹŁi întârziaĹŁi sau rătăciĹŁi manipulaĹŁi mai formulau întrebări asupra lor. De ce se reia discuĹŁia, şi încă la cel mai înalt nivel al statului?! (Tot aşa cum reîncepe dezbaterea sterilă asupra drepturilor colective, când este evident că nu dreptul poate fi colectiv, ci titularul său, iar când acesta este lipsit de personalitate juridică - cazul minorităţilor naĹŁionale - dreptul se acordă individual membrilor comunităţii, care îl exercită împreună. Asemenea drepturi sunt prevăzute de ConstituĹŁia României şi nu au creat probleme.) Reinterpretarea ConstituĹŁiei are loc din aceleaşi motive din care acelaşi domn Băsescu doreşte revizuirea ei: spre a transforma o lege modernă într-una primitivă şi o Românie democratică într-o Românie autoritaristă.

La începutul anilor '90, abia debarasaĹŁi de regimul naĹŁional-comunist, românii căutau soluĹŁii naĹŁionaliste pentru organizarea lor post-totalitară atât din inerĹŁie, cât şi din cauză că, pe când blocul sovietic dispăruse, iar blocul euro-atlantic nu li se deschisese încă, ei rămăseseră pe cont propriu. De aici s-au născut dispute interetnice.

Ulterior, la mijlocul anilor '90, proiectul naĹŁionalist tradiĹŁional s-a transformat în proiect naĹŁional modern. ÎnĹŁelegând că în concurenĹŁiala lume multipolară promovarea agendei naĹŁionale presupune mobilizarea tuturor resurselor umane interne simultan cu obĹŁinerea solidarităţii externe, majoritatea românească a decis să asocieze la conducerea statului şi minorităţile. Din situaĹŁia de eterni petenĹŁi, minoritarii deveneau automat decidenĹŁi. Din condamnaĹŁi la opoziĹŁie ei obĹŁineau permanenĹŁa la guvernare. Un dualism guvernamental româno-maghiar de facto era asociat cu un multiculturalism parlamentar de jure. Un minister al minorităţilor se ocupa de integrarea transculturală inclusiv prin măsuri afirmative, iar partidele politice principale începuseră să propună programe pentru minorităţi. O dată cu primirea unui monopol al puterii, partidelor etnice li se retrăgea astfel monopolul de reprezentare a comunităţilor etnice. Statul român civic şi multicultural, solidar şi coerent - adică naĹŁional, unitar şi indivizibil - se ridica pe umerii tuturor cetăţenilor săi egali în şanse şi în demnitate.

Acest proiect naĹŁional este azi abandonat. Nu însă pentru că ne întoarcem la naĹŁionalism, ci pentru că ne descompunem în oligarhii locale. "Baronii" români, maghiari, romi şi de alte naĹŁionalităţi vor să reînvie "ţările" medievale (a Secuilor, a Ardealului, a Vrancei etc.), pe care să le stăpânească eliminând controlul democratic al puterii. În România indivizibilă a domnului Băsescu nu etniile sunt epurate, ci democraĹŁia. Pe ruinele ei preşedintele dă comanda: "Oligarhi din toate ţările, uniĹŁi-vă!".

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.